Isărescu, despre adoptarea monedei euro: Se impune îndeplinirea durabilă a criteriilor de aderare

Isărescu a amintit că este un susţinător convins atât al monedei euro, cât şi al Uniunii bancare, afirmând că, în ceea ce priveşte realizarea acestor două proiecte în România, ‘problema este nu dacă, ci când se vor realiza’.

‘Ceea ce contează cu adevărat este alegerea cu înţelepciune a momentului potrivit pentru efectuarea acestor doi paşi importanţi pe drumul integrării europene. De fapt, întrucât adoptarea euro antrenează în mod automat dobândirea caracterului de membru al Uniunii bancare, odată stabilită o data ţintă pentru primul obiectiv rămâne deschisă doar chestiunea oportunităţii aderării la Uniunea bancară înainte de acest moment. A rămâne pe termen lung în afara Uniunii bancare nu constituie o opţiune pentru o ţară membră a Uniunii Europene, deci şi pentru România’, a spus guvernatorul BNR, în discursul său ‘România, adoptarea euro şi Uniunea bancară’, rostit la prima Conferinţă ştiinţifică anuală a economiştilor români din mediul academic din străinătate, organizat de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor de la Universitatea Babeş-Bolyai.

Referindu-se la pregătirea a cinci ţări – Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi România – de a adopta moneda euro, Mugur Isărescu a precizat că, în opinia sa, ar fi nevoie de îndeplinirea a trei condiţii.

‘Chiar dacă pe termen lung adoptarea monedei euro este în continuare în interesul ţărilor membre ale UE în general, dat fiind gradul înalt de corelare a ciclurilor economice şi de integrare a pieţelor, deci mai devreme sau mai târziu şi această ţară a noastră va intra în consonanţă cu ciclurile europene dominante, pentru a beneficia de avantajele acesteia este necesară îndeplinirea a câtorva condiţii esenţiale’, a spus guvernatorul BNR.

Alte articole

Curs valutar BNR: Euro bate recorduri în 2026. Impozitul pentru marile companii lovește în categoriile vulnerabile

Bulgaria a intrat oficial în zona euro. CÂND ar putea face asta și România

Mugur Isărescu apreciază că, în primul rând, se impune îndeplinirea durabilă şi ‘nu accidentală, nu forţată şi nu temporară’, a criteriilor de convergenţă nominală, iar acest lucru nu este uşor de evaluat.

‘Durabilitatea convergenţei, în general, nu doar a celei nominale, este prevăzută şi în Tratatul de la Maastricht, dar acest ‘amănunt’ a fost pentru o vreme mult prea puţin luat în considerare. În al doilea rând, este important ca anterior intrării în zona euro să fi atins un nivel relativ ridicat de convergenţă a venitului pe locuitor. Noi, România, suntem la 50% faţă de media Uniunii Europene. Şi aici este şi o chestie de intuitive. Estonia când a intrat avea vreo 60% convergenţa reală, cum s-ar spune, nivelul de dezvoltare economică. Mai cred că, în cazul României, apropos de convergenţa reală, dezvoltarea aceasta enclavată pe care o observăm, dacă vrem să o observăm cam în ultimii 10 ani, nu este benefică. Avem câteva zone foarte dezvoltate şi cu zone de sărăcie extremă care duc la migraţie de forţă de muncă într-o bună parte a populaţiei şi dezvoltarea, mai ales datorită investiţiilor străine şi a infrastructurii, încă nedezvoltate, dar oricum, în prag de a se dezvolta aici în Transilvania, cu zone mai dificile în zona Moldovei’, a declarat guvernatorul BNR.

El a subliniat că un decalaj prea mare în convergenţa reală prezintă riscul complicării gestionării ciclurilor economice în absenţa unei politici monetare independente.

‘Adică rămâi numai cu politica fiscală şi încerci să îţi corelezi ciclurile economice, ai prea multe obiective, cu un singur instrument să atingi mai multe obiective îţi va fi foarte, foarte greu’, a spus Mugur Isărescu.

În al treilea rând, a menţionat guvernatorul BNR, este de dorit ca noul cadru instituţional al zonei euro să îşi dovedească eficacitatea în prevenirea şi combaterea dezechilibrelor.

În aceste condiţii, evitarea forţării momentului trecerii la euro pare justificată, consideră Isărescu, inclusiv din perspectiva zonei euro.

‘O extindere prea rapidă a acesteia ar putea genera accentuarea tendinţelor centrifuge existente în actuala sa configuraţie. S-ar ajunge la un număr mai mare de ţări situate la periferie în condiţiile menţinerii aceluiaşi număr de state în centru. Totodată, ar exista riscul de a se produce o demotivare a factorilor de decizie la nivelul ţărilor nou intrate în zona euro în ceea ce priveşte implementarea reformelor economice necesare. Obiectivul adoptării euro pentru a acţiona cu o ancoră mai eficace pentru astfel de politici este mai important decât statutul de membru al zonei euro. Ca să încerc să vă traduc, intri în zona euro precum Grecia şi te culci pe o ureche. Nu mai faci nicio reformă. Stai în anticamera lui ERM II (Exchange Rate Mechanism) şi mai iese şeful din când în când şi spune vezi că mai trebuie să faci cutare, ia mai du-te puţin’, a afirmat Mugur Isărescu.