Isărescu: Readucerea cursului leu/franc la nivelul dinainte de 14 ianuarie ne-ar costa miliarde de euro

„Intervenţia BNR cu valută pentru a aduce cursul leu/euro şi, implicit, leul/franc la nivelul dinainte de 14 ianuarie, nu avem o evaluare exactă, dar primul şoc ar fi cheltuirea a câtorva miliarde de euro de la rezervă şi, ulterior, intrarea ţării în recesiune”, a explicat Isărescu, precizând că această variantă face parte din soluţiile nerealiste şi extrem de costisitoare avansate în spaţiul public..

Şeful băncii centrale a mai spus că prezentarea celor peste 70.000 de debitori în franci elveţieni ca un bloc unitar, omogen, este nereală şi duce la crearea unor presiuni pentru adoptarea în pripă a unui act normativ.

El a reamintit faptul că un sfert dintre debitorii în franci elveţieni au credite sub 4.000 de franci şi tot atâţia au credite de peste 47.000 de franci, iar în privinţa gradului de îndatorare, clienţii cu venituri de 700 de lei ajung la 184%, iar cei cu venituri peste 7.000 de lei la 26%.

În ceea ce priveşte veniturile debitorilor, 50% dintre aceştia au venituri lunare sub 1.500 de lei, iar 75% sub 2.500 lei. Dar există şi debitori, 6,5%, care au venituri lunare de peste 5.000 de lei. În plus, potrivit guvernatorului BNR, debitorii cu un venit lunar de 2.500 de lei sunt supraîndatoraţi din cauza deteriorării veniturilor pe timp de criză şi a aprecierii francului. El a adăugat că, pentru cei cu venituri de 700 de lei, gradul de îndatorare a ajuns şi la 184%. „Aici avem o problemă. Nu se pot trata similar debitorii cu venituri sub 700 de lei, care au un grad de îndatorare de 184% şi debitorii cu venituri peste 7.000 de lei, care au un grad de îndatorare de 26%. De ce să îi ajutăm pe aceştia?”, s-a întrebat guvernatorul BNR.

El a adăugat că şi destinaţia creditelor a fost diferită. Doar 35% din creditele în franci sunt ipotecare, 58% sunt credite de consum cu ipotecă, iar 7% sunt alte credite de consum. „În cadrul creditelor de consum cu ipotecă se găseşte o diversitate de situaţii, unii şi-au luat maşină, alţii au călătorit în străinătate, asta e una dintre libertăţile pe care le-am cucerit după 1989”, a precizat şeful Băncii Centrale.

Scadenţa reziduală medie a unui astfel de credit este de 13,2 ani, potrivit prezentării guvernatorului. Din aceasta mai reiese că 40% din împrumuturi au scadenţa reziduală sub 5 ani, şi acelaşi procent, peste 15 ani.

Guvernatorul BNR acceptă faptul că în rândul debitorilor în franci există grupuri sociale vulnerabile, însă cazurile acestea trebuie tratate individual, pe bază de negociere, între client şi bancă.

De asemenea, Mugur Isărescu a amintit, ca soluţie viabilă, şi modificarea Ordonanţei 46/2014 privind rescadenţarea creditelor, cu condiţia ca sprijinul statului să coste puţin, eventual recuperabil, să fie acordat ţintit grupurilor vulnerabile de cătăţeni şi pentru toate tipurile de credite, pentru ca măsura să nu fie discriminatorie.

În data de 15 ianuarie 2015, Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a renunţat la pragul de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat în ultimii trei ani, iar francul elveţian s-a apreciat puternic pe pieţele internaţionale, câştigând aproape 30% în raport cu moneda euro.