Isărescu: Reformele necesare adoptării euro sunt, deseori, dureroase politic şi social

‘Sunt ferm convins că avem în faţă un drum lung şi greu, de câţiva ani, pentru a recupera decalajul în ceea ce priveşte convergenţa reală, pentru a continua reformele structurale care, de cele mai multe ori, sunt dureroase din punct de vedere politic şi social, dar şi pentru a asigura competitivitatea economiei naţionale’, a spus Mugur Isărescu.

El a subliniat faptul că adoptarea euro nu este necondiţionată, de aceea trebuie să ne asigurăm că, în privinţa criteriilor de convergenţă nominală, acestea sunt obţinute pe baze stabile. ‘Ştim foarte bine că un decalaj mare în ceea ce priveşte convergenţa reală poate complica afacerile, deciziile de management, în absenţa unei politici monetare independente. În plus este important să demonstrăm eficienţa instituţiilor şi să prevenim dezechilibrele’, a mai spus guvernatorul BNR.

Isărescu a amintit de faptul că România a obţinut recent consensul politic pentru adoptarea euro în 2019. ‘Un asemenea obiectiv, deşi este încă foarte ambiţios, ar putea acţiona ca un catalizator pentru acţiuni politice coerente şi consistente. În acest moment, România îndeplineşte trei din cele patru criterii nominale: stabilitatea poziţiei fiscale, convergenţa dobânzilor pe termen lung şi stabilitatea cursului de schimb deşi, tehnic, nu suntem în mecanismul ratelor de schimb ERM II. În plus, îndeplinirea criteriului privind stabilitatea preţurilor este doar o chestiune de luni’, a explicat guvernatorul BNR.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Isărescu a amintit faptul că, înainte de criză, atingerea criteriilor nominale era considerată suficientă pentru adoptarea euro. ‘Erau chiar economişti care susţineau că severitatea excesivă a criteriilor nominale vine în conflict cu convergenţa reală. Acum a devenit evident, criteriile de la Maastrict nu mai sunt suficiente pentru a asigura succesul în cazul dobândirii statutului de membru al zonei euro. (…) Criteriile nominale nu pot fi susţinute fără competitivitate, stabilitate financiară şi fără un echilibru fiscal solid’, a mai spus Mugur Isărescu.

Alte articole

BNR, avertisment sumbru despre banii românilor: Inflaţia rămâne din două cifre până spre final de 2026

Mugur Isărescu, despre măsurile luate de guvernul Ilie Bolojan: „N-au fost rele, dar au fost și exagerări. Nu te apuci să te bați acum cu mamele gravide”

Şeful BNR a arătat că, în acest moment, statele din Europa Centrală, de Est şi Sud-Est, membre ale UE, sunt mai aproape ca niciodată de îndeplinirea criteriilor nominale, dar chiar şi cele mai avansate din punct de vedere al convergenţei reale au renunţat după criză la calendarul de aderare şi au adoptat o poziţie de aşteptare.

Isărescu apreciază că adoptarea euro presupune, automat, intrarea în Uniunea Bancară, care ar putea avea loc fie în momentul trecerii la euro fie ‘cât mai curând posibil’, având în vedere că va duce la întărirea stabilităţii financiare, la creşterea încrederii şi la armonizarea reglementărilor şi regulilor de supraveghere, precum şi a schemei de garantare.

Potrivit Raportului de Convergenţă publicat, la începutul lunii iunie, de Comisia Europeană, România nu îndeplineşte două dintre cele cinci criterii de convergenţă nominală pentru adoptarea euro, respectiv cele privind inflaţia şi cursul de schimb, dar le îndeplineşte pe cele legate de deficitul bugetar, datoria publică şi ratele dobânzilor pe termen lung.

Pe 6 mai 2014, Ministerul Finanţelor Publice a anunţat că Guvernul a stabilit data de 1 ianuarie 2019 ca dată-ţintă pentru aderarea României la zona euro. Anunţul a fost făcut la Bruxelles de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, la reuniunea Consiliului ECOFIN şi la Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii.