Majoritatea pacienților care suferă de ischemia miocardică prezintă, de regulă, simptome precum angina pectorală și durerea toracică. Există însă pacienți care deși suferă de această afecțiune, nu prezintă simptome. Aceste cazuri sunt cunoscute drept ischemie silențioasă.

Bărbații cu vârsta peste 45 de ani, mai expuși

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Băutura miraculoasă ce poate înlocui cafeaua de dimineață. ...

Profesorul Mircea Beuran dezvăluie greşeala majoră pe care ...

Lipsa simptomelor în această boală îngreunează foarte mult diagnosticarea corectă. Tocmai de aceea persoanele care prezintă mai mulți factori de risc, printre care ateroscleroza, diabetul, hipertensiunea arterială, obezitatea sau fumatul, trebuie să consulte medicul cardiolog cel puțin o dată la trei ani până la vârsta de 45 de ani. Ulterior, vizita la medic ar trebui să fie anuală, mai ales în cazul bărbaților, care sunt mai expuși la risc.

Pentru a stabili un diagnostic corect, medicul cardiolog va efectua un set de investigații: electrocardiograma, ecografia cardiacă, analize de laborator și testul de efort. În urma acestor investigații, dacă s-a concretizat diagnosticul de ischemie silențioasă, se va iniția tratamentul medicamentos pentru a îmbunătăți circulația sângelui de la nivelul inimii. 

Coronarografia – metoda cea mai eficientă de diagnostic

Sunt cazuri în care tratamentul medicamentos nu are rezultatele așteptate. În aceste cazuri se impune efectuarea unei coronarografii. Coronarografia este o investigație minim invazivă cu  un timp de intervenție scurt, de circa 30 de minute. Ea reprezintă singura investigație care arăta cu cea mai mare precizie gradul de îngustare al arterei afectate. Se efectuează într-o sală de angiografie, cu pacientul treaz, sub anestezie locală la locul puncției. Se face o puncție la nivelul coapsei, în zona arterei femurale, sau, mai frecvent la nivelul arterei radiale, de la mână. Aici, medicul va monta un dispozitiv de plastic numit teacă arterială, prin care va introduce și ghida până la nivelul inimii, un cateter, o sondă foarte subțire. Când sonda ajunge în dreptul inimii, medicul va injecta substanță de contrast. Acest lucru îl ajută să observe pe monitorul angiografului, arterele inimii și fluxul de sânge al acestora.

”În funcție de cât de îngustată este artera, medicul intervenționist va propune pacientului fie să dilate acea zonă îngustată cu balon, fie la nivelul stenozei să se implanteze un stent pentru a menține artera deschisă și a exclude riscului unui infarct miocardic”, explică doctorul Dan Deleanu, medic cardiolog la ARES. 

 Dacă te numeri printre persoanele cu factori de risc pentru o boală coronariană, programează-te la o consultație de rutină, la medicul cardiolog. La ARES se efectuează proceduri de diagnostic prin coronarografie în București, Cluj, Constanța și Pitești.