ISW: România este pe lista țărilor pe care Rusia le-ar putea ataca sub steag fals

Forțele NATO au doborât pentru prima dată o dronă deasupra Letoniei, pe 8 iunie, după ce sistemele rusești de război electronic (EW) au deviat-o în spațiul aerian leton, se arată într-un nou raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

Forțele Armate Naționale ale Letoniei au anunțat pe 8 iunie că avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene Franceze, participante la misiunea NATO de Poliție Aeriană în statele baltice (Baltic Air Policing), au doborât o „dronă străină” – cel mai probabil ucraineană – care intrase în spațiul aerian al Letoniei din cauza bruiajului provocat de sistemele rusești de război electronic.

Citește și : Aleksandr Dughin nu mai are încredere în războiul lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Cum vede ideologul Kremlinului societatea rusă după război: „Oamenii vor comunica printr-un internet al satelor rusești, închis și protejat de incursiunile toxice ale inamicului”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Publicația letonă Delfi a remarcat că aceasta este prima dată când NATO doboară o dronă în spațiul aerian al Letoniei.

Alte articole

Președinta Bulgariei nu înțelege de ce România întârzie proiectul celui de-al treilea pod peste Dunăre: „Nu îmi pot explica de ani de zile”

România riscă să intre în recesiune în 2026. Raport devastator al BERD: Încrederea companiilor este la pământ

Anterior, sistemele rusești de război electronic au determinat o navă de suprafață fără echipaj ucraineană (USV) să intre în apele teritoriale ale României, pe 5 iunie.

ISW afirmă că oficialii ruși au folosit incidentul din 5 iunie pentru a promova narațiuni false potrivit cărora Ucraina ar fi agresorul în războiul declanșat de Rusia și pentru a îndepărta responsabilitatea de la Moscova.

Analiștii ISW susțin că Kremlinul va continua probabil să folosească astfel de incidente produse în apropierea sau chiar în interiorul granițelor NATO pentru a exonera Rusia de vină în cazul unor lovituri accidentale cu drone rusești sau chiar în cazul unei eventuale operațiuni sub steag fals împotriva României ori a statelor baltice în viitor.

În analiză se mai arată că Kremlinul continuă să respingă negocierile de pace cu Ucraina, în pofida ofertelor repetate făcute recent de Kiev pentru discuții directe.

Premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au emis pe 7 iunie o declarație comună alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în care au propus condiții pentru o pace justă și durabilă în Ucraina. Acestea includ o încetare imediată a focului, reluarea negocierilor și înghețarea actualei linii a frontului ca punct de plecare pentru discuții.

Zelenski a confirmat într-un interviu acordat Sky News pe 7 iunie că s-a întâlnit recent la Kiev cu oligarhul rus Roman Abramovici, care a acționat ca intermediar pentru președintele rus Vladimir Putin. Potrivit lui Zelenski, el a transmis că Ucraina este dispusă să înghețe frontul pe actuala linie de contact și să reia negocierile de pace, inclusiv prin discuții directe cu Putin.

De asemenea, Zelenski a publicat pe 4 iunie o scrisoare deschisă adresată lui Putin, după întâlnirea cu Abramovici, în care a propus o reuniune la nivel de lideri. Putin a respins ulterior oferta lui Zelenski privind negocierile directe.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat pe 8 iunie angajamentul Kremlinului față de „înțelegerile” pe care Statele Unite și Rusia le-ar fi convenit la summitul din Alaska din august 2025. Potrivit textului, Moscova profită de lipsa informațiilor publice despre aceste presupuse acorduri pentru a se prezenta în mod fals drept o parte dispusă la negocieri, potrivit ISW.

Citește și : Parlamentarii maghiari și-au tăiat singuri salariile cu 40%: „Este un act de modestie”. În România, veniturile demnitarilor ar urma să crească prin Legea salarizării unitare

Președintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov, și membrul aceleiași comisii, Viktor Sobolev, au respins declarația comună ucraineano-europeană din 8 iunie, afirmând că propunerile sunt „inacceptabile” pentru Rusia și că Moscova își poate atinge obiectivele de război doar prin „ajungerea la granițele vestice ale Ucrainei”.