Iulius Șpak, fostul cumnat al Andreei Antonescu, condamnat la 7 ani de pușcărie. Omul de afaceri a fost închis pentru evaziune fiscală

Iulius Șpak, fiul milionarul Constantin Șpak și fostul cumnat al Andreei Antonescu, a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală. Adrian Iordache, director al fabricii de mezeluri Șpak, a primit aceeași pedeapsă.

Conform anchetatorilor, infracțiunile au avut loc în perioada 2017-2018, când o parte din veniturile realizate din vânzarea produselor din carne au fost omise din evidența actelor de contabilitate ale socității.

Metoda a fost facilitată cu ajutorul unui soft special prin care agenții de vânzări puteau emite facturi, care ulterior erau înregistrate într-un sistem de contabilitate paralelă.

„În cazul în care clientul opta să achiziționeze marfa fără ca aceasta să fie însoțită de factură, deci în mod ilegal, agentul de vânzări făcea mențiunea prin intermediul aceluiași dispozitiv și transmitea la sediul firmei comanda clientului respectiv, cu mențiunea „CASH”.

Alte articole

Cum şi-a recuperat Adrian Iordache portofelul pierdut cu acte şi bani cu ajutorul unui podcast

Anamaria Prodan pare că s-a îndrăgostit din nou! Impresara s-a distrat, alături de Adrian Iordache, la lăutari

Folosindu-se de acest cod, personalul din cadrul compartimentului contabilitate (facturare) procesa comanda pentru acel client și lista o factură fiscală care nu era niciodată înregistrată în contabilitatea societății, dar care avea scopul de a însoți marfa pe timpul transportului, în cazul unui control.

Citește și: Vel Pitar, vândut unui mare grup mexican. La cât se ridică cifra de afaceri a companiei

După livrarea mărfii către client, șoferul încasa pe loc contravaloarea mărfii, iar factura respectivă era distrusă sau adusă la sediul societății, tot aici depunându-se și sumele de bani, într-o cutie metalică destinată exclusiv pentru acest lucru”, se arată în dosar.

Firma lui Iulius Șpak, prejudiciu de jumătate de milion de lei

Potrivit anchetatorilor, metoda era aproape perfectă, pentru că nici clienții și nici furnizorii nu declarau tranzacția. Frauda a fost descoperită după ce mașinile companiei care se ocupau de transport au fost oprite în trafic de mai multe ori, în perioada decembrie 2017 – ianuarie 2018, iar polițiștii au considerat ca fiind suspecte documentele de însoțire a mărfii.

Documentele erau de mai multe tipuri, în funcție de serie. Cele care începeau cu cifra 2 se regăseau în contabilitate, iar cele cu serii cu 3 sau 4 nu erau înregistrate.

La data de 28 februarie 2020, la sediul firmei lui Iulius Șpak a fost demarată o expertiză contabilă comandată de autorități, în cadrul căreia au fost descoperite facturi care nu erau trecute în evidența contabilă și nici nu erau declarate.

Prejudiciul total la bugetul de stat a fost evaluat la circa 480.000 de lei, așa că, în timpul urmăririi penale, mai multe imobile din județul Olt au fost puse sub sechestru.

Oficial, Iulius Șpak nu este asociat al firmei, în acte fiind condusă de soția lui. Femeia s-a aflat în atenția procurorilor, dar pentru că în perioada respectivă se afla în concediu de maternitate, nu a fost trimisă în judecată. Zeci de martori, majoritatea agenți de vânzări, au fost audiați în timpul procesului și au explicat cum funcționa acțiunea frauduloasă. O parte din prejudiciu a fost acoperită de unul dintre inculpați, mai exact 110.000 lei.

Citește și: O celebră companie străină începe să dea românii afară, pe bandă rulantă. Decizie controversată

Sentința nu este definitivă

Judecătorii i-au condamnat pe cei doi inculpați la 7 ani de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.

„Procedând la individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaților, vor fi avute în vedere disp. art.74 C.pen., urmând a fi stabilite pedepse care să corespundă scopului de reeducare şi prevenţie.

Astfel, instanţa are în vedere limitele de pedeapsă fixate de legea specială, gradul de pericol social concret al infracţiunilor comise de inculpați pe care instanţa îl apreciază ca mediu spre ridicat raportat la amploarea activității infracționale și la prejudiciul cauzat; relaţiile sociale încălcate şi care ocrotesc bugetul general consolidat al statului; persoana şi conduita anterioară a inculpaților, aceștia nefiind cunoscuți cu antecedente penale”,se arată în motivarea hotărârii judecătorești.

Având în vedere că o parte din prejudiciu a fost achitat, magistrații au dat pedepse minime. Sentința nu este una definitivă și poate fi atacată în termen de 10 zile.