Jens Stoltenberg apreciază că România este dispusă să cheltuiască 2 la sută din PIB pentru Apărare, în 2017

Stoltenberg se declară încurajat în raportul său anual că România vrea să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare în 2017. Raportul subliniază cum se adaptează NATO la noul mediu de securitate prin consolidarea apărării colective şi prin proiectarea stabilităţii dincolo de graniţe.

Secretarul general al NATO a amintit că patru grupuri de luptă multinaţionale, la care participă cel puţin 17 ţări aliate, sunt desfăşurate în Estonia, Letonia, Lituania şi Poland. “Ne sporim prezenţa în sud-estul Alianţei, având în centru o brigadă multinaţională în România”, se arată în raport.

“Programul nostru de apărare antirachetă reprezintă o investiţie pe termen lung împotriva unei ameninţări pe termen lung. Baza de apărare antirachetă Aegis Ashore din România este capabilă în prezent de operaţiuni non-stop – ceea ce creşte semnificativ acoperirea defensivă a teritoriului NATO împotriva atacurilor cu rachete cu rază de acţiune scurtă şi medie, din afara zonei euro-atlantice”, scrie în document.

Secretarul general a menţionat în raport şi prezenţa consolidată din regiunea Mării Negre, în care România joacă un rol important. În plus, în paralel cu actuala consolidare a măsurilor sale de disuasiune pe flancul estic, Alianţa s-a concentrat asupra dialogului politic cu Moscova, prin cele trei reuniuni ale Consiliului NATO-Rusia de anul trecut. Toto atunci, NATO a înfiinţat şi o Divizie pentru Informaţii, care să îi permită o înţelegere aprofundată a ameninţărilor cu care se confruntă, potrivit news.ro.

Alte articole

Jens Stoltenberg, discursul de final de mandat la NATO: ”Dând Ucrainei mai multe arme, îl putem face pe Putin să-și schimbe calculul”

Klaus Iohannis, scos din schemă pentru șefia NATO. Jens Stoltenberg îl preferă pe Mark Rutte. Când își anunță președintele României retragerea

Un punct important în raport l-a reprezentat bugetul pentru Apărare. În 2016, 23 de aliaţi şi-au crescut cheltuielile în acest sector, în termeni reali, cu 3,8%, adică 10 miliarde de dolari.

Secretarul general a confirmat, însă, că numai cinci aliaţi au cheltui 2% din PIB pentru apărare în 2016, aşa cum prevăd normele NATO. „Este realist ca toţi aliaţii să ajungă la acest obiectiv. Toţi aliaţii au fost de acord cu el, la cel mai înalt nivel, şi poate fi atins”, a subliniat el. De altfel, Stoltenberg a amintit că, în anul 2000, aliaţii europei alocau împreună 2% din PIB pentru apărare. El s-a declarat încurajat că România intenţionează să atingă această ţintă în 2017, iar Lituania şi Letonia au planuri similare pentru 2018.

Şeful NATO a încurajat aliaţii să îşi intensifice eforturile în acest sens şi a anunţat că acest subiect va vigura pe agenda viitoarei reuniuni a liderilor blocului militar.