Judecătoarea Dana Gîrbovan: Prin desfiinţarea Secţiei speciale, se doreşte controlul asupra justiţiei

Judecătoarea Dana Gîrbovan consideră că prin desfiinţarea Secţiei speciale privind investigarea infracţiunilor din Justiţie se doreşte controlul asupra justiţiei şi că Memorandumul MJ ignoră opiniile exprimate de judecători şi prezintă eronat poziţia Comisiei de la Veneţia.

RomaniaTV.net
28 dec. 2019, 10:39
Judecătoarea Dana Gîrbovan: Prin desfiinţarea Secţiei speciale, se doreşte controlul asupra justiţiei

„Prin desfiinţarea SIIJ se doreşte, din nou, controlul asupra justiţiei. Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) este singura structură de parchet complet în afara controlului politic. Acesta e motivul pentru care politicul doreşte cu ardoare desfiinţarea să. Şefii PICCJ, ai DNA şi ai DIICOT, precum şi şefii de secţie ai acestora, unde se vor întoarce dosarele cu magistraţi dacă SIIJ va fi desfiinţată, sunt numiţi politic, de către Preşedintele României la propunerea Ministrului Justiţiei”, este de părere Dana Gîrbovan, într-o postare pe contul de Facebook.

În opinia sa, este inadmisibil că se ignoră ostentativ motivul principal pentru care SIIJ a fost creată: modul în care dosarele cu magistraţi erau instrumentate, în special de către DNA, devenise o presiune reală asupra judecătorilor.
„Este deja de notorietate că în repetate rânduri procurori DNA au anchetat judecători pentru că nu au fost de acord cu soluţiile pronunţate, că au încălcat secretul deliberării judecătorilor, că au deschis din oficiu dosare judecătorilor şi le-au ţinut deschise cu anii. În fostul CSM, de exemplu, aproape toţi membrii aveau dosare la DNA. Raportul Inspecţiei Judiciare-şi el ingnorat, în ciudă faptului că a fost validat de Plenul CSM-este dovada clară în acest sens. Este inadmisibil că nu se discută despre motivele pentru care o parte importantă a judecătorilor au susţinut înfiinţarea SIIJ, iar explicaţia nu poate fi decât una singură: se doreşte revenirea la vechile practici de presiune asupra judecătorilor şi, implicit, de control asupra justiţiei”, argumentează judecătoarea.

În ceea ce priveşte Memorandumul elaborat de Ministerul justiţiei ea consideră că acesta nu doar că ignoră opiniile exprimate de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţiei şi Justiţiei, ai Curţii de Apel Bucureşti-judecătorii care simt cel mai puternic presiunile, având competenţă în dosare ce vizează politicienii de la vârful puterii-sau ai altor curţi de apel din ţară, dar „prezintă trunchiat şi, punctual, chiar eronat poziţia Comisiei de la Veneţia cu privire la SIIJ”.

„In ceea ce priveste Memorandumul elaborat de Ministerul justitiei, nu doar ca acesta ignora opiniile exprimate de judecatorii Inaltei Curti de Casatiei si Justitiei, ai Curtii de Apel Bucuresti – judecatorii care simt cel mai puternic presiunile, avand competenta in dosare ce vizeaza politicienii de la varful puterii – sau ai altor curti de apel din tara, dar prezinta trunchiat si, punctual, chiar eronat pozitia Comisiei de la Venetia cu privire la SIIJ.

Astfel, Comisia de la Venetia apreciaza modalitatea de numire a procurorilor in noua sectie: „Este vorba în special de implicarea CSM în numirea procurorului sef al Sectiei, precum si a procurorilor din cadrul Sectiei, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie specială înfiintată în cadrul Consiliului. Acelasi mecanism este preconizat si pentru revocare. Participarea plenului (i.e. judecători si procurori) este importantă întrucât Sectia, desi va fi condusă de un procuror sef, va investiga atât procurori cât si judecători.
86. De asemenea, indicarea cu precizie în legii a criteriilor (inclusiv cel putin 18 ani vechime în functia de procuror) si a conditiilor procedurale pentru selectarea celor mai buni candidati asigură câteva garantii importante de calitate si, să sperăm, de impartialitate pentru numirile în această sectie sensibilă.”

Cu toate ca implicarea Plenului CSM este explicata si laudata de Comisia de la Venetia, acest argument – al implicarii Plenului – este folosit de ministrul justitiei Catalin Predoiu ca motiv de desfiintare a SIIJ.

De asemenea, expertii Comisiei de la Venetia recomanda expres Guvernului sa „Regandeasca propunerea de infiintare a unei structuri de parchet separate pentru investigarea infractiunilor comise de judecători si procurori; recurgerea la procurori specializati, combinată cu mecanisme procedurale de protectie efective, pare o alternativă adecvată în această privintă”.

Or, Guvernul nu isi propune sa „regandeasca” nimic, cu atat mai mult sa vina in contrapondere cu mecanisme procedurale de protectie efectiva, ci pur si simplu doreste desfiintarea SIIJ si revenirea la status quo-ul initial, adica la presiunile asupra judecatorilor.”, conchide Dana Gîrbovan.

Guvernul a adoptat, în şedinţa de vineri seară, Memorandumul înaintat de Ministerul Justiţiei prin care se propune desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).


loading...