Guvernul a adoptat Memorandumul prin care se propune desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie

Adoptarea acestui Memorandum nu înseamnă că Guvernul desfiinţează SIIJ, ci că îşi asumă ca poziţie oficială soluţia propusă de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Următorul pas va fi elaborarea de către Guvern a unui proiect de lege pe acest subiect pe care îl va înainta Parlamentului pentru dezbatere, au precizat surse guvernamentale pentru Agerpres.

Cătălin Predoiu a propus Guvernului desfiinţarea Secţiei speciale, într-un Memorandum care urma să fie discutat în şedinţa de Guvern de vineri seară.

„Această Secţie a fost înfiinţată prin legea 207 din 2018 care a modificat Legea 304 din 2004 şi care a creat o structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ. Aş vrea să reamintesc contextul în care au fost promovate aceste modificări, unul plin de tensiune, fără consultare publică, cu reacţii foarte virulente din partea multor magistraţi care s-au opus modificărilor. E adevărat că au fost şi alţii care au avut alte opinii, dar cu o critică foarte clară şi severă din partea partenerilor europeni, începând cu cu Comisia Europeană, GRECO şi Comisia de la Veneţia. Prin modificarea iniţială s-au stabilit modalităţile de numire a conducerii Secţiei şi principiile de funcţionare, o modificare precară, insuficientă pentru a operaţionaliza Secţia, ceea ce a determinat Ministerul Justiţiei, condus la vremea aceea de un alt ministru, şi vechiul Guvern de a promova ulterior o ordonanţă de urgenţă prin care se aduceau clarificări în primul rând modalităţii de numire a conducerii Secţiei, ordonanţă care la rândul ei a stârnit mari nemulţumiri şi critici, atât în ţară, cât şi în străinătate”, a spus Cătălin Predoiu.

Ministerul Justiţiei a propus desfiinţarea Secţiei Speciale de Investigare a Magistraţilor. Memorandumul, discutat în sedinţa de Guvern

Alte articole

Reformă, dar doar la alţii. Cătălin Predoiu asigură că niciun angajat al MAI nu va rămâne fără loc de muncă în urma reorganizării administrative

Ludovic Orban sare în apărarea lui Ilie Bolojan după decizia CCR. „Nu există niciun temei ca premierul să își depună mandatul”

Ministrul Justiţiei a expus şi motivele invocate de partenerii europeni care susţin desfiinţarea Secţiei Speciale: „În ceea ce priveşte aceste documente şi recomandări europene la care am făcut referire, în primul rând ele au recomandat ca această Secţie să nu fie înfiinţată pentru că s-ar crea o presiune suplimentară asupra magistraţilor în paralel cu presiunile deja create prin alte modificări legislative promovate în anul 2018. S-a recomandat României să reconsidere stabilirea unei structuri separate de Parchet pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori, eventual recurgerea la procurori specializaţi, recoamndare ignorată. S-a arătat că modul în care este structurată această Secţie nu poate să conducă la o bună funcţionare a ei şi la o combatere eficientă a corupţiei, competenţa stabilită pentru această Secţie creând o categorie aparte de cetăţeni care să fie supuşi exclusiv competenţei sale de funcţionare. S-a mai arătat, de asemenea, că modalitatea de funcţionare contravine princiăiului controlului ierarhic stabilit ca principiu constituţional în Ministerul Public şi în felul acesta eliminarea unei serii întregi de garanţii privind eventuale corecţii care s-ar putea aduce în urma unor eventuale abuzuri. Toate aceste critici fiind prealabile operaţionalizării Secţiei”.

Tudorel Toader, prima reacţie după anunţul desfiinţării Secţiei Speciale

Ministrul Justiţiei a mai spus că toate temerile s-au confirmat în ceea ce priveşte Secţia Specială.

„Dacă aceasta a fost situaţia înainte de a se înfiinţa Secţia, ceea ce a urmat după, a confirmat aceste temeri pentru că o serie de măsuri luate de această Secţie, măsuri procesuale, au arătat că s-au recursuri făcute de DNA anterior în anumite cauze de mare corupţie, a fost primită şi lăsată deschisă de lucrare o sesizare cu privire la oficiali internaţionali care dispuneau de imunitate diplomatică. În sfârşti, după cum arată chiar raportul de şară, au fost deschise o serie de acţiuni unor procurori şi judecători care criticau procesul de modificări ale legilor justiţiei şi acordurilor penale la acea dată. Dincolo de aceste aspecte care ţin de activitatea Secţiei în sine, practic analiza prevederilor legale arată că ea este o instituţie sui generis care iese din principiile de funcţionare ale Ministerului Public prin modul de reglementare al funcţionării, prin noţiunea de procuror ierarhic care practic nu se mai subordonează procurorului general, prin faptul că s-a creat, de facto, o categorie de cetăţeni care ar putea beneficia prin jocul reglementărilor de imunitate, de jurisdicţie totală”, a declarat Cătălin Predoiu.

Ana Birchall este de acord cu desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie

Potrivit acestuia, „există o vulnerabilitate pentru că lipsa unor dispoziţii exprese ar putea să conducă la posibilitatea ca procurorii din această Secţie de a participa la şedinţa de judecată să fie oprită, practic ei nu pot să reprezinte cauzele pe care le instrumentează şi nu neapărat din lipsă de număr necesar, ci pur ţi simplu pentru că a fost gândită prost competenţa şi modul de funcţionare. Nici în ceea ce priveşte cereri privind măsuri speciale de supraveghere, nici în cereri privind măsyuri preventive sau asiguratorii, nici în judecarea pe fond sau căi de atac. Numirea agenţilor de poliţie judiciară şi a specialiştilor s-ar face de către procurorul şef de secţie care nu are personalitate juridică, deşi numirea şi detaşarea s-ar face de conducătorul instituţiei. Ar mai fi de semnalat şi că în cadrul comisiilor de consurs pentru selecţia conducerii din cadrul Secţiei, procurorii sunt minoritari, selecţia urmând a se face în principal de către judecători”.

În final, ministrul a spus că „s-a constatat că s-a discutat mult despre o decizie a Curţii Constituţionale care a constatat că Secţia este constituţională, ceea ce nu contrazice cu nimic tot ce s-a expus aici”.

Ludovic Orban, premierul României, a spus că desfiinţarea Secţiei Speciale se află în programul de guvernare.

„Practic, mergeţi pe soluţia desfiinţării Secţiei. Analizăm popunerea, de principiu mi se pare o prounere corectă şi ea e şi în programul de guvernare, iar practic angajamentul nostru legat de mecanismul de verificare şi cooperare e de transpunere a recomandărilor pentru că obiectivul nostru este la un moment dat să punem punct acestui mecanism de cooperare şi verificare”, a declarat Ludovic Orban.