Judecătoarea Iulia Motoc, parte din completul de magistraţi care se va pronunţa asupra mandatelor de arestare cerute de Curtea Penală Internaţională pe numele lui Netanyahu şi altor lideri israelieni şi palestinieni

Cererea procurorului va fi înaintată unei camere preliminare, din care fac parte trei magistraţi, respectiv preşedinta completului, Iulia Motoc din România, Maria del Socorro Flores Liera din Mexic şi Reine Alapini-Gansou din Benin.

Această cameră nu are un termen limită pentru a se pronunţa asupra cererii procurorului CPI. În cazuri anterioare, hotărârile au fost emise în intervale de puţin mai mult de o lună, până la trei luni.

Dacă judecătorii apreciază că există „motive rezonabile” pentru a considera că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanităţii în războiul din Fâşia Gaza, atunci vor emite mandatele de arestare cerute de procuror, care vor preciza delictele. Judecătorii au de asemenea puterea de a revizui cererea procurorului şi de a admite numai în parte infracţiunile din motivarea acestuia. Acuzaţiile pot fi de asemenea revizuite şi actualizate ulterior.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Războiul din Fâşia Gaza a fost declanşat de un atac sângeros al mişcării islamiste palestiniene ai cărei combatanţi s-au infiltrat pe 7 octombrie 2023 în sudul Israelului, atac soldat cu peste 1.170 de morţi, majoritatea civili. Din cele 252 de persoane luate atunci ostatice de Hamas, 124 sunt încă deţinute în Fâşia Gaza, dar 37 au murit între timp, conform armatei israeliene.

Alte articole

Dragoş Săvulescu, fostul acţionar al lui Dinamo, scapă de problemele cu legea. ÎCCJ a anulat definitiv mandatul de arestare pe numele afaceristului

Avocatul lui Mario Iorgulescu a cerut revocarea mandatului de arestare preventivă. Procesul accidentului rutier din 2019 a fost reluat de la zero!

Atât Israelul, cât şi Hamas au reacţionat vehement după anunţul procurorului CPI, fiecare considerând că mandatele de arestare ar trebui emise împotriva responsabililor din cealaltă tabără. Astfel, ministrul israelian de externe, Israel Katz, a calificat drept o „decizie scandaloasă” şi o „ruşine istorică” cererea procurorului CPI care-i priveşte pe premierul Benjamin Netanyahu şi pe ministrul apărării Yoav Gallant. De partea sa, mişcarea Hamas l-a acuzat pe acelaşi procuror că „pune semn de egalitate între victimă şi călău”.

Citeşte şi: CPI solicită mandate de arestare pentru premierul Netanyahu şi Yahya Sinwar – liderul Hamas

Dacă în cele din urmă judecătorii CPI decid emiterea mandatelor de arestare contra lui Netanyahu şi a celorlalţi responsabili vizaţi de cererea procurorului, aceasta înseamnă că, teoretic, oricare din cele 124 de state membre ale CPI va fi obligat să-i aresteze în cazul prezenţei pe teritoriul lor.

Israelul nu este membru al CPI şi poate invoca aşadar că nu are nicio obligaţie.

În schimb, toate ţările UE au ratificat Statutul de la Roma, prin urmare ele ar fi obligate din punct de vedere tehnic să-i aresteze pe cei care le trec graniţa şi pe numele cărora CPI a emis mandate de arestare.

Cât despre SUA, secretarul american de stat Antony Blinken a calificat drept „o ruşine” cererea procurorului CPI referitoare la responsabilii israelieni. „Respingem echivalenţa stabilită de procuror între Israel şi Hamas. Este o ruşine”, a spus Blinken. Anterior, unii congresmeni americani au ameninţat CPI cu represalii dacă emite mandate de arestare împotriva unor politicieni israelieni.

Deşi un astfel de mandat ar putea complica unele deplasări ale lui Netanyahu, CPI nu dispune de nicio forţă care să poată impune pe teren aplicarea deciziilor sale, ce se sprijină doar pe voinţa de colaborare a statelor membre.

Această instanţă investighează cazurile de încălcare a dreptului umanitar internaţional. Într-un astfel de caz, preşedintele rus Vladimir Putin este vizat de un mandat internaţional de arestare emis în martie anul trecut de CPI după ce mii de copii din teritoriile ucrainene ocupate de armata rusă au fost duşi în Rusia, fără a fi strămutaţi de război.

Citeşte şi: Preşedintele Iranului şi ministrul de Externe au murit. „Nu au fost găsiţi supravieţuitori” la locul prăbuşirii elicopterului. UPDATE: Mohammad Mokhber, noul preşedinte