UPDATE: Doi judecători ai Tribunalului Bucureşti nu au reuşit să cadă de acord cu menţinerea controlului judiciar faţă de fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu în dosarul de propagandă legionară. După ce s-a judecat în complet de divergență, opinia majoritară a fost cea de a-l menține pe suveranist sub control judiciar.
Opinia majoritară adoptată de completul de divergență care a judecat azi contestația depusă de Călin Georgescu cu privire la aplicarea controlului judiciar a fost cea de respingere a contestației.
„În opinie majoritară: În baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală rap. la art. 205 din Codul de procedură penală respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul-inculpat Georgescu Călin împotriva încheierii din data de 03.02.2026 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. 24185/299/2025/a2. În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală obligă contestatorul-inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat”.
De asemenea, a existat și o opinie minoritară a unui judecător, în sensul de a-l scoate pe Călin Georgescu de sub control judiciar: „În temeiul art. 425 ind.1 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală rap. la art. 205 din Codul de procedură penală admite contestaţia formulată de către contestatorul-inculpat Georgescu Călin împotriva încheierii din data de 03.02.2026 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. 24185/299/2025/a2. Desființează încheierea contestată și, rejudecând: În baza art. 348 din Codul de procedură penală raportat la art. 207 alin. (5) şi (7) şi art. 242 alin. (1) din Codul de procedură penală revocă măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de contestatorul-inculpat Georgescu Călin. În temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 18 februarie 2026”, este opinia minoritară.
UPDATE: Călin Georgescu a făcut declarații în fața Tribunalului București: „Multumesc tuturor celor prezenti, suntem ignorati pana in momentul in care va fi imposibil sa fim ignorati. Singura mea vina este ca exist impreuna cu poporul roman. Ei sunt deranjati de poporul roman. Cel rau nu va mai fi, eu spun ca ramanem ancorati si legati de credinta, Dumnezeu – patrie- onoare. Si in masura in care mai exista cineva cu un dram de onoare, va sti ca trebuie sa se intoarca la Dumnezeu”.
În aceste condiții, cauza va fi analizată de un complet de divergență, format prin cooptarea unui al treilea judecător. Călin Georgescu urmează să fie citat la termenul stabilit miercuri, în camera de consiliu.
„În baza art.394 alin. (5) din Codul de procedură penală, repune cauza pe rol în vederea judecării acesteia în complet de divergenţă. Stabileşte termen de judecată la data de 18 februarie 2026, ora 13:30, în cameră de consiliu, pentru când se va cita contestatorul – inculpat şi încunoştinţa apărătorul ales”, se arată în minuta postată pe portalul instanţelor.
Pe 3 februarie, Judecătoria Sectorului 1 a decis menținerea controlului judiciar față de Călin Georgescu, decizie contestată ulterior de acesta la Tribunalul București.
Fostul candidat a fost trimis în judecată pe 2 iulie de Parchetul General, fiind acuzat de promovarea în public a cultului unor persoane condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și de promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată.
Procurorii susțin că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, Georgescu ar fi promovat în mod repetat astfel de idei, prin declarații publice, interviuri și postări online.
„În mod concret, s-a reţinut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvenţa sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepţie cu privire la încadrarea istorică a Mişcării Legionare într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmaţii cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moţa”, susţin procurorii.