Judecătorii au pus sechestru pe averea lui Nicuşor Constantinescu

Potrivit ultimei declaraţii de avere, completată în luna iulie, Nicuşor Constantinescu deţine 6 terenuri în Constanţa, Tulcea, comuna Voluntari (Ilfov), Piatra Neamţ şi Bucureşti, 4 case, o şalupă şi 5 autoturisme.

De asemenea, el mai are în proprietate tablouri, o colecţie de timbre, bijuterii, numismatică, mobilier vechi şi obiecte de artă, a căror valoare nu a fost evaluată, plus picturi în ulei şi pe pânză în valoare de 15.000 euro.

Nicuşor Constantinescu a mai trecut în declaraţia de avere aproape un milion de dolari în conturi bancare şi acţiuni la 13 societăţi comerciale.

Preşedintele suspendat al CJ Constanţa se află în prezent în SUA, unde a fost supus unei intervenţii chirurgicale, însă pe numele său a fost emis un mandat de arestare preventivă de instanţele din România, deoarece nu s-a mai întors în ţară la data stabilită de procurorii DNA.

În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obţinerea de foloase necuvenite şi 21 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu obţinerea de foloase necuvenite.

Alături de Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată şi Adrian George Gâmbuţeanu, director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa (RAJDP Constanţa), pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice.

În rechizitoriu, procurorii au reţinut că Adrian Gâmbuţeanu, cu sprijinul lui Nicuşor Constantinescu, a refuzat în mod repetat să pună la dispoziţia Curţii de Conturi documentele necesare efectuării controlului de specialitate programat în anii 2011, 2012 şi 2013.

‘Astfel, efectuarea consecutivă a trei controale pe care Curtea de Conturi le avea programate conform planului de activitate nu a mai fost posibilă. În această modalitate, a fost practic blocată activitatea Curţii de Conturi în raport cu regia locală menţionată, Curtea de Conturi aflându-se în imposibilitatea de a-şi îndeplini principala atribuţie, respectiv verificarea modului în care au fost utilizate resursele financiare publice’, susţine DNA.

DNA precizează că, în perioada 2009-2012, perioadă avută în vedere de controalele programate a se desfăşura în anii 2011, 2012, 2013, a fost creat un folos necuvenit RAJDP Constanţa, constând în faptul că activitatea sa financiar-contabilă a fost sustrasă verificării, în condiţiile în care fondurile de care a beneficiat Regia din resursele publice în perioada supusă verificării au fost de peste 200 de milioane de lei.

„Mai mult, există date că din aceste sume au fost efectuate plăţi nelegale, aspecte care impuneau lămuriri prin efectuarea controlului şi care fac obiectul unui alt dosar penal aflat pe rolul DNA. Referitor la această împrejurare, sesizarea a fost înregistrată la data de 1 noiembrie 2012, ca urmare a unei plângeri penale formulate de Curtea de Conturi. În cursul anului 2011, prezentarea documentelor solicitate Regiei a fost condiţionată de comunicarea de către Curtea de Conturi a unei dovezi că respectiva acţiune de control figura în programul de activitate al Curţii. Această condiţionare este contrară dispoziţiilor legale (….). Cu toate acestea, Curtea a transmis dovada solicitată sub forma unui extras, însă, şi în aceste condiţii, efectuarea controlului a fost refuzată pe motiv că nu a fost transmisă o copie a întregului program”, susţin procurorii.

Controalele programate în anii 2012 şi 2013, menţionează DNA, nu s-au putut efectua din cauza atitudinii inculpatului Gâmbuţeanu, precum şi a dispoziţiilor exprese ale preşedintelui CJ Constanţa, prin rezoluţii cu textul „nu sunt de acord”, aplicate pe adresele întocmite de RAJDP Constanţa, fără a invoca vreun argument care să justifice această poziţie.

În perioada 2007-2014, Nicuşor Constantinescu nu a respectat dispoziţiile legale care îl obligau să procedeze la emiterea şi, respectiv, la prelungirea a 11 certificate de urbanism şi a autorizaţiilor de construire a unor centrale şi generatoare eoliene, solicitate de două societăţi comerciale.

„Mai mult decât atât, după ce instanţele judecătoreşti au dispus prin 9 hotărâri definitive, pronunţate în perioada 2008 – 2011, ca preşedintele CJ Constanţa să procedeze la emiterea documentelor respective, acesta a refuzat punerea în executare a hotărârilor prin care era obligat să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu. Prin aceleaşi hotărâri, s-a dispus ca preşedintele CJ Constanţa să plătească o amendă civilă pentru fiecare zi de întârziere, însă Nicuşor Constantinescu a continuat să nu îşi execute obligaţiile impuse de către instanţa de judecată. Toate demersurile de a obţine executarea silită a obligaţiilor preşedintelui CJ Constanţa au rămas fără efect, inclusiv din cauza refuzului organelor fiscale de a executa penalităţile, astfel încât Nicuşor Constantinescu a lipsit practic de conţinut drepturile părţii vătămate, în ciuda recunoaşterii acestora în mod repetat pe cale judecătorească”, mai declară procurorii.