Curtea de Apel Bucureşti (CAB), prin vocea președintelui Liana Arsenie, a reacţionat după investigaţia Recorder şi a transmis că ”afirmaţiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate şi contrazise de documente oficiale şi de proceduri legale clare”. Arsenie a dezvăluit faptul că Beșu a activat în fosta structură „Doi şi un sfert”, statutul de ofițer de informații fiind incompatibilă cu cel de magistrat.
Pe cale de consecință, șefa CAB a anunțat că au fost sesizate Inspecţia Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
”În ceea ce priveşte aspectul sensibil al compatibilităţii exercitării funcţiei de judecător raportat la activităţile derulate anterior şi necunoscute în slujba unei structuri de informaţii cunoscute sub denumirea de ‘doi şi un sfert’, menţionăm că am hotărât sesizarea Inspecţiei Judiciare, a CSM, CSAT şi CNSAS şi aşteptăm rezultatul verificărilor”, a precizat preşedintele Curţii de Apel Bucureşti într-o conferință de presă.
La scurt timp, judecătorul Laurențiu Beșu, a reacționat, pentru Euronews, afirmând că informaţia potrivit căreia a activat în servicii este publică de mulți ani. Totodată, acesta susține că CAB se răzbună pentru că el a îndrăznit să vorbească despre problemele din justiţie.
„Din punctul meu de vedere, toată această discuție despre parcursul meu profesional este doar de încercare de discreditare a persoanei mele, implicit de a induce ideea că ce am spus eu este fals. Tot ce am spus este adevărat și se poate verifica din documentele de la CAB sau cu informații de pe portalul instanțelor.
Ca să lămuresc și parcursul meu profesional, acesta a fost tot timpul public, nu a fost secret, a fost publicat pe site-ul Judecătoriei Fetești, instanța la care am început cariera de magistrat. Eu am terminat liceul militar de la Ploiești, apoi am urmat cursul Academiei de Poliție. Am fost ofițer la Inspectorul de Poliție al județului Giurgiu între 2001 și 2006. Apoi între 2006 și 2011 am fost ofițer la Serviciul Județean de Informații Giurgiu.
Aceste informații au fost tot timpul publice, au fost menționate și în adeverințele pe care le-am depus la înscrierea la examenul de admitere în magistratură. Anual dau declarații în care arăt că, în perioada 2006-2011, am lucrat la acest serviciu. Evident că, în acest moment, nu mai am nicio legătură cu acest serviciu, deoarece legea privind statutul magistratului spune clar că nu poți să fii magistrat și să fii în același timp ofițer de informații sau să ai vreo legătură cu un serviciu de informații.
Adeverința mea, depusă la dosarul pentru concursul de admitere în magistratură, este emisă de DGPI. Se menționează că este emisă în vederea atașării la dosarul pentru concursul de admitere în magistratură. Anual dau o declarație în care menționez această informație. Sunt foarte mulți judecători sau procurori care au fost lucrători ai serviciului de informații în Ministerul de Interne. De exemplu, domnul Buliga, care și la acest moment este la Curtea de Apel București și intră în complet de judecată cu doamna Pencea. Și atunci nu știu de ce n-ar sesiza și la domnul Buliga.
Ei pot să mă acuze de minciună, dar simplul fapt că eu am lucrat la un moment dat la o anumită instituție nu înseamnă că ce am spus nu e adevărat. Informațiile pe care le-am spus se pot verifica, toate sunt verificabile, cum s-a dispus delegarea, cum s-a încetat delegarea. Eu am judecat și dosarul Dosarul Revoluției. Nu știu de ce, atunci când am judecat dosarul Revoluției, a apărut în presă că am fost la un moment dat în direcția aceasta de informații a Ministerului de Interne și atunci nu a fost nicio problemă. Deci nu s-a sesizat doamna președinte la acel moment?„, a declarat judecătorul Laurențiu Beșu pentru Euronews.
Pe scurt, CV-ul judecătorului Beșu arată astfel:
Judecătorul crede că aceasta este o încercare de discreditare a sa și afirmă că se așteaptă la represalii, întrucât există precedent.
„Eu mă aștept la represalii pentru că știu modalitatea în care se reacționează. Nu e vorba numai de mine. Toți judecătorii vor îndrăzni, la un moment dat, să conteste deciziile conducerii pe căile legale. La un moment dat, s-a constituit un grup de judecători care au formulat o contestație împotriva hotărârii de colegiu. Toți acei judecători am suferit represalii […]
Nu pot să anticipez exact modul în care se va reacționa, dar știind modalitatea în care se procedează, este de așteptat să se întâmple ceva. Nu am înțeles de ce au sesizat CNSAS. CNSAS se ocupă de fosta Securitate. Eu aveam 11 ani la Revoluție„, a explicat Laurențiu Beșu pentru sursa menționată anterior.
La scurt timp după publicarea investigației Recorder, Curtea de Apel București a insinuat, indicând articole de presă de anul trecut, că judecătorul Beșu ar fi agent acoperit și cere public ca acesta să-și clarifice urgent statutul.
CAB l-a acuzat pe Beșu că, „pe tot parcursul interviului, contextul este manipulat, judecătorul rupe bucăți de informații și le refoloseşte într-o cheie acuzatoare”.
„Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ”ofiţer la doi şi-un sfert” sau „SIPI”. Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte: Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică”, searată în comunicatul CAB.
În documentarul „Justiţie capturată”, Laurenţiu Beşu face dezvăluiri despre fapte petrecute la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă unde a activat o perioadă, după ce a fost mutat, prin delegare, de la Tribunalul Giurgiu.
Judecătorul Beșu a relatat, pentru Recorder, că, atunci când era judecător la Tribunalul Giurgiu, i s-a propus să fie detașat la Curtea de Apel București și a acceptat. Ulterior și-a dat seamă că lăsase la Giurgiu, în faza finală a judecății, dosarul de corupție al medicului Mircea Beuran, iar promovarea sa a putut fi percepută ca o metodă de a fi înlăturat din acel dosar, ca să fie înlocuit cu un alt judecător, iar cercetarea judecătorească să fie reluată de la zero – până survine prescripția.