Julian Assange, în vârstă de 47 de ani, a fost arestat, joi, de către ofiţeri ai Serviciului de Poliţie Metropolitană în sediul Ambasadei Ecuadorului la Londra în baza unui mandat de arestare emis pe 29 iunie 2012, pentru că nu s-a prezentat la tribunal. 

Jen Robinson, care face parte din echipa de avocaţi ai lui Assange, a scris pe Twitter că Assange nu a fost arestat doar pentru faptul că nu s-a prezentat la tribunal în 2012, ci şi în legătură cu cererea de extrădare din partea SUA.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Război în Orientul Mijlociu: Cel puţin 35 de rachete au fost ...

VIDEO. Două elicoptere s-au ciocnit în aer, zece morţi în ...

Informaţia a fost ulterior confirmată şi de Scotland Yard. Poliţia britanică a anunţat, într-un comunicat de presă, că Assange a fost „arestat de asemenea în numele autorităţilor din Statele Unite, la ora locală 10.53 (12.53, ora României), după aducerea sa la sediul central al Poliţiei din Londra. Acesta este un mandat de extrădare în baza Secţiunii 73 a Legii extrădării (Extradition Act)”, pe lângă încălcarea condiţiilor eliberării sub cauţiune în Regatul Unit.

Poliţiştii au precizat că l-au arestat pe Jullian Assange după ce „au fost invitaţi în ambasadă de către ambasador, după ce guvernul ecuadorian i-au retras statutul de azilant politic”.

Julian Assange a fost transportat la o secţie de poliţie din centrul Londrei unde va rămâne până va fi dus la Tribunalul din Westminster.

Julian Assange se refugiase în sediul Ambasadei Ecuadorului la Londra în urmă cu șapte ani pentru a evita extrădarea în Suedia pentru acuzaţii de agresiune sexuală. Justiţia suedeză a clasat dosarul în mai 2017, cu trei ani înainte de prescriere, pentru că nu a putut să avanseze în investigaţii, însă Assange a rămas în ambasadă din cauza mandatului de arestare pe numele său emis de poliţia metropolitană britanică. El se teme că va fi extrădat în SUA dacă va fi arestat în Marea Britanie pentru a fi judecat în legătură cu publicarea de către Wikileaks a unor documente clasificate.

Preşedintele Ecuadorului, Lenin Moreno, a publicat pe Twitter o înregistrare video în care îşi explică decizia de a-i retrage lui Julian Assange statutul de azilant în Ecuador. Lenin Moreno s-a plâns de comportamentul lui Assange şi l-a acuzat că s-a implicat în „afacerile interne ale altor state” în perioada petrecută la ambasadă.

Moreno a afirmat că statutul de azilant al lui Assange „nu mai este sustenabil şi nu mai este valabil” pentru că a încălcat în repetate rânduri „termenii convenţiei pentru azil diplomatic”, făcând referire la publicarea recentă a unor documente ale Vaticanului de către WikiLeaks.

„El a instalat dispozitive electronice care nu erau permise. A blocat camerele de securitate ale misiunii ecuadoriene la Londra. A avut confruntări şi s-a comportat nepotrivit cu gardienii. A accesat fişierele de securitate ale ambasadei fără permisiune. A susţinut că este izolat şi a respins conexiunea la internet oferită de ambasadă însă a avut un telefon mobil cu care a comunicat cu lumea exterioară”, a declarat Moreno.

„Într-un final, acum două zile, WikiLeaks, organizaţia lui Assange, a ameninţat guvernul Ecuadorului. Guvernul nu are nimic de care să îi fie teamă şi se lasă ameninţat. Ecuadorul respectă principiile legii şi dreptul internaţional şi protejează interesele ecuadorienilor”, a încheiat Moreno.

Femeia care l-a acuzat pe Julian Assange de viol, în Suedia, în 2010, a anunţat, prin intermediul avocatului, că va cere parchetului să redeschidă ancheta după arestarea fondatorului WikiLeaks la Londra, scrie news.ro. 

„Vom face totul pentru ca procurprii să redeschidă ancheta suedeză şi ca Assange să fie predat Suediei şi trimis în faţa justiţiei pentru viol”, a declarat avocatul Elisabeth Massi Fritz pentru AFP.