Din ce în ce mai puțini tineri juriști vor să îmbrățișeze o carieră în magistratură, deci să devină judecători sau procurori. Cifrele oficiale o confirmă. Iată cum arată situația înscrierilor la concursurile de accedere în cadrul Institutului Național al Magistraturii (INM):

• 2018 – 2.606 de candidați;
• 2019 – 2.388 de candidați;
• 2021 – 2.499 de candidați;
• 2022 – 1.637 de candidați;
• 2023 – 1.626 de candidați.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Primele imagini cu Prințul Paul al României, prins de polițiști ...

Nou proiect de lege în cazul divorțului: înstrăinarea părintească ...

Practic, față de perioada antepandemie, numărul candidaților a scăzut cu aproape 40%, o cifră îngrijorătoare, mai ales dacă luăm în calcul și valul de pensionări din sistem, din ultimii ani.

În 2023, numărul de candidați este de 5,42 pe loc. În anii precedenți, opt-nouă tineri juriști își doreau să înceapă o carieră în magistratură și astfel, se înscriau la procesul de selecție ce include patru probe de concurs: două probe teoretice scrise, cu un nivel ridicat de dificultate, testare psihologică și interviu cu subiecte alese pe bază de bilețele.

În cazul profesioniștilor din sistemul judiciar care au cinci ani vechime (avocați, notari, consilieri juridici etc.), care sunt eligibili direct pentru admiterea în magistratură, concurența este și mai mică. 1.513 de juriști s-au înscris la proba de concurs, pentru 397 de posturi vacante, ceea ce înseamnă o concurență de 3,81 de candidați pe loc. 

Absolvenții de Drept fără experiență în sistem participă la proba de concurs pentru posturile de auditori de justiție, în cadrul INM. 

Justiția din România, încotro?! Verdictul profesorului Valeriu Stoica

Se îndreaptă Justiția din România către o criză? Dacă da, care sunt cauzele? Profesorul Valeriu Stoica a comentat pe marginea acestui subiect.

Potrivit fostului ministru al Justiției, discuțiile agresive și ironiile aruncate în spațiul public la adresa magistraților, respectiv cancanizarea subiectului privind pensiile foștilor procurori și judecători, pot crea vulnerabilități în sistemul de justiție. În plus, cunoscutul doctor în drept avertizează că pentru încheierea controverselor, și magistrații trebuie să se adapteze la noua realitate socială, prin asumarea unor decizii de bun simț.

„Scăderea numărului de candidați la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii este desigur, un semnal, a cărui semnificație nu este foarte clară.

La prima vedere s-ar putea aprecia că este vorba despre o scădere a interesului absolvenților facultăților de Drept față de profesia de magistrat. Nu cred că este singura interpretare posibilă. Pot fi și ale cauze.
Sunt mulți studenți foarte buni, absolvenți care în ultimii ani obțin burse în străinătate. Ca urmare, cei mai buni absolvenți ai facultăților de Drept au și această variantă, de dezvoltare profesională. Cred că și acest aspect trebuie luat în seamă atunci când vorbim despre interesul în scădere al tinerilor pentru profesia de magistrat.

Există și varianta de interpretare care se referă la discutarea statutului de magistrat. Punerea în cauză a acestui statut în dezbaterea publică, în presă, chiar în sfera legislativă, ar putea să creeze senzația instabilității carierei de magistrat.

În realitate, aici lucrurile ar trebui bine înțelese chiar de către cei care doresc să urmeze această carieră. Primul aspect esențial este că spre deosebire de sistemul de drept anglo-saxon, sistemul de drept continental, din care face parte și România, a acreditat de câteva secole cariera de magistrat sau statutul magistraților de carieră (…) Este vorba despre o carieră care începe de la fragedă vârstă. Nu se va putea schimba acest sistem, nu există nicio ipoteză realistă de reformare, nu s-a întâmplat în nicio țară din sistemul continental. Sunt avantaje și dezavantaje. Cel mai mare dezavantaj este lipsa de experiență a tinerilor magistrați, lipsa de experiență profesională și lipsa de experiență de viață. Toate acestea pot să creeze cel puțin în primii ani ai profesiei dificultăți majore și uneori, să ducă la pronunțarea unor soluții discutabile.

În aceste condiții, atractivitatea profesiei riscă să devină statutul profesiei. Statutul profesiei înseamnă pe de o parte prerogativele constituționale ce țin de independența justiției și de autonomia Ministerului Public. Pe de altă parte, e vorba despre statutul material al magistraților. Discuțiile care s-au purtat în ultima vreme privesc în special pensiile de serviciu.

Valeriu Stoica: „Este vorba despre aproximativ 200.000 de pensii de serviciu, iar din acest număr total, pensiile magistraților reprezintă cel mult 2-3%”

Nu este vorba despre pensii speciale. Este un termen greșit. Pensiile de serviciu au fost introduse în cazul unor profesii inedite, ceea ce a dus la creșterea numărului în mod exponențial al beneficiarilor pensiilor de serviciu, în ultimii 25 de ani. Treptat, a fost extins numărul beneficiarilor de pensii de serviciu. Dacă privim statistic, ponderea pensiilor de serviciu ale magistraților în contextul tuturor pensiilor speciale/de serviciu, vom observa că această pondere este foarte redusă. Și faptul că se discută problema pensiilor de serviciu în mod indistinct nu este o modalitate rezonabilă de a privi lucrurile. Bugetul este împovărat nu cu pensiile speciale ale magistraților, ci în primul rând cu pensiile de serviciu din celelalte sisteme profesionale. Este vorba despre aproximativ 200.000 de pensii de serviciu, iar din acest număr total, pensiile magistraților reprezintă cel mult 2-3%.Așadar, pentru a privi corect această problemă trebuie să se țină seama și de tot contextul.

Valeriu Stoica: „În sistemul public, pentru magistrați, sunt două erori”

Mai este, însă, și o altă perspectivă care trebuie luată în vedere, pentru că întotdeauna, când se face referire la pensiile serviciu, magistrații sunt cei care sunt vizați în primul rând. E incorect. Sunt tot timpul primii vizați, pentru că s-au făcut câteva erori de-a lungul timpului, care din păcate n-au fost corectate. În sistemul public, pentru magistrați, sunt două erori.Prima și cea mai gravă este că sunt mai multe situații în care pensiile de serviciu sunt mai mari decât salariile, un aspect de natură să inflameze opinia publică, în mod justificat. Din păcate, nici magistrații nu au avut o poziție fermă, pentru a corecta aceste erori. Unii au preferat să beneficieze de această anomalie. Chestiunea este una dintre cele mai mediatizate în sens negativ, ceea ce a creat o imagine nefavorabilă magistraților. Ei sunt primii care ar trebui să solicite corectarea acestor erori.A doua chestiune, care inițial nu a fost o eroare, dar care a devenit o eroare este vârsta de pensionare a magistraților.Atunci când a fost introdusă această prevedere, statutul magistraților, era o criză puternică a magistraturii, un exod al magistraților către sectorul privat. Atractivitatea profesiei de magistrat era aproape de zero. Atunci a fost nevoie de o asemenea prevedere, privind o vârstă redusă, o vârstă mică de pensionare. De atunci au trecut 25 de ani, situația este acum total schimbată. Magistrații ar trebui să înțeleagă un lucru, că experiența lor profesională se acumulează în timp, iar competența profesională se acumulează după decenii de activitate. Magistrații trebuie să înțeleagă că acest sistem nu mai poate continua în actualele condiții.Atractivitatea profesiei de magistrat nu se reduce la statutul material. Acest statut este important, dar dacă devine singurul argument, nu mai există vocația de magistrat. Statutul material este necesar, însă doar pentru a asigura un mod de viață decent magistraților. Nu este un beneficiu care să anuleze celalte puncte de atracție ale profesiei de magistrat și care să anuleze responsabilitatea profesiei de magistrat.

Valeriu Stoica: „Procedura de admitere la INM ar trebui ajustată”

De asemenea, procedura de admitere la INM ar trebui ajustată, pentru că în prezent, acest sistem are în vedere în primul rând pregătirea de specialitate a candidaților, în științele juridice. Este foarte bine că este astfel, e necesare această verificare, dar pe lângă asta mai e nevoie de două lucruri foarte importante: primul aspect este cel legat de gândirea critică și nu cred că există în momentul de față un sistem eficient de verificare a maturității gândirii critice a candidaților; al doilea aspect foarte important e legat de înțelegerea valorilor și principiilor care guvernează sistemul democrației constituționale. Magistrații nu au voie să facă niciun fel de politică de partid, dar au datoria să slujească valorile și principiile sistemului democrației constituționale – dacă nu le înțeleg, dacă aplică legea în mod mecanic, dacă pregătirea lor se reduce la aspecte strict tehnice ale dreptului, există riscul, de multe ori exercitat în practica judiciară de a ignora ceea ce este esențial pentru a face dreptate.Subliniez: statutul material al magistraților este necesar, dar nu este singurul pe care trebuie să-l urmărească cei care doresc să intre în magistratură. Ei trebuie să aibă reprezentarea responsabilității profesiei de magistrat și a provocărilor foarte mari pe care le presupune profesia de magistrat, în contextul apărării valorilor și principiilor democrației constituționale.

Valeriu Stoica: „Dacă magistrații sunt mereu scoți în față, este foarte riscant, foarte periculos pentru independența justiției”

(…) Eu cred că nu e nevoie de mari eforturi pentru această corectare. Primul aspect, înlăturarea acestei anomalii privind pensiile de serviciu mai mari decât salariile se poate face foarte simplu. Cred că deja proiectul de lege adoptat de Parlament, aflat la Curtea Constituțională a făcut această corecție. Problema este foarte delicată privind vârsta de pensionare. Repet, aici magistrații ar trebui să fie conștienți că este nevoie să se ridice pragul de pensionare în primul rând pentru a avea mult mai multă competență în sistemul judiciar.(…) Dacă lucrurile sunt privite în mod rezonabil, dacă se corectează aceste anomalii, nu trebuie să se uite că problema pensiilor de serviciu nu se reduce la magistrați! Dacă magistrații sunt mereu scoți în față, este foarte riscant, foarte periculos pentru independența justiției.Este un mod total incorect de a prezenta lucrurile. Se trece mai mult decât într-o zonă de cancan, în zona de atac direct sau indirect la independența magistraturii”

, a declarat profesorul Valeriu Stoica, în cadrul interviului pentru RomâniaTV.net.

Cine este Valeriu Stoica

Valeriu Stoica (69 de ani), doctor în drept (1997), autor de lucrări științifice în drept civil, drept comercial și drepturile omului, a fost judecător (1976-1987), profesor decan la INM (1991-1993), ministru al Justiției în guvernele Victor Ciorbea (decembrie 1996 – decembrie 1997), Radu Vasile (aprilie 1998 – decembrie 1999), Mugur Isărescu (decembrie 1999 – decembrie 2000), din partea PNL, arbitru la Curtea Internațională de Arbitraj Comercial atașată Camerei de Comerț a României (1993-2004), profesor universitar la Universitatea București (1998 – prezent). Din 1995 gestionează propria casă de avocatură, împreună cu soția sa, Stoica & Asociații, una dintre cele mai importante din România.

Povestea pensiilor de serviciu, rebotezate „speciale” în spațiul public, a început în 1997. Primii care au primit pensii de serviciu au fost magistrații, printr-un proiect de lege al Guvernului condus de către Victor Ciorbea (PNŢCD), când ministru al Justiției era Valeriu Stoica (PNL), inițiativă adoptată de Parlament în 1997. De altfel, magistrații sunt singurii la care există și recomandări internaționale de asigurarea unei pensii apropiate de valoarea salariului, date fiind numeroasele restricții din timpul activității.

_

Andi Miron