Klaus Iohannis a promulgat legea prin care se plafonează dobânzile IFN-urilor. USR contestase actul normativ la CCR, fără succes

Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor pe 26 martie în calitate de for decizional. Deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi au contestat la CCR acest act normativ. Pe 11 iulie, CCR a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile Legii privind protecţia consumatorilor cu privire la costul total al creditării şi la cesiunea de creanţe sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

„De azi, niciun IFN nu mai poate executa casele oamenilor! Niciun roman care se imprumuta la un IFN nu va mai plati mai mult decat dublul sumei imprumutate, indiferent de suma si de perioda imprumutului! Nicio firma cesionara de creante-recuperatorii-nu va putea solicita de la un debitor mai mult decat valoarea creantei!”, a scris pe contul de Facebook senatorul Daniel Zamfir, autorul proiectului de lege.

Actul normativ vizează măsuri privind protecţia consumatorilor în raporturile juridice ale acestora cu instituţiile financiare nebancare şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare de creanţe, stabilind reguli contra dobânzilor excesive, se precizează în expunerea de motive.

„Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori, instituţiile financiare nebancare care acordă credite potrivit Legii nr.93/2009 privind instituţiile financiare nebancare şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, stabilind reguli de protecţie a consumatorilor contra dobânzilor excesive în scopul menţinerii echilibrului contractual şi al asigurării integrităţii pieţei financiar-bancare interne”, se arată în textul legii.

Alte articole

Unde este mai bine să îți ții economiile? Titluri de stat sau depozite în bănci?

Veşti bune pentru românii cu credite. Cât vor fi ratele de la 1 aprilie

Actul normativ mai prevede că dobânda anuală efectivă (DAE) la creditele ipotecare pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă. În cazul creditelor de consum, DAE nu poate depăşi cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR, stipulează legea.

Citeşte şi: EXCLUSIV | George Simion desființează candidatura lui Mircea Geoană. Care este trecutul vedetei de la NATO: „El trebuie sa lamureasca pentru cine a muncit acolo, cine l-a numit pe el inainte de toate”

Prin excepţie de la aceste prevederi, „în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 1% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului”.

De asemenea, prin excepţie, „în cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 5.001 lei şi 10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,8% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului”.

Tot prin excepţie, „în cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 10.001 lei şi 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,6% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului”.

„Dacă nivelul DAE sau, după caz, al costului total al creditării pe zi şi/sau al valorii totale plătibile de către consumator sunt mai ridicate decât plafoanele stabilite, aceste niveluri vor fi reduse, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească, fie prin apelarea la o entitate de soluţionare alternativă a litigiilor”, prevede, totodată, actul normativ.

Cererea consumatorului de rezolvare pe cale amiabilă sau prin apelarea la o entitate de soluţionare alternativă a litigiilor poate fi făcută direct sau prin intermediul unei asociaţii de consumatori.

„În situaţia depăşirii plafoanelor prevăzute, consumatorul poate solicita creditorului financiar revizuirea contractului, iar creditorul financiar este obligat să transmită în scris, în termen de maximum 30 de zile de la primirea solicitării consumatorului, o propunere de revizuire a contractului, ţinând cont de situaţia financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare”, stipulează actul normativ.

Citeşte şi: EXCLUSIV Traian Băsescu susţine introducerea stagiului militar obligatoriu: „Cu securitatea naţională nu te joci. O să spuneţi că nu trebuie un preşedinte dictator”

În caz de refuz explicit al cererii de revizuire amiabilă a contractului sau în caz de întârziere cu mai mult de 45 de zile a răspunsului la o astfel de cerere, consumatorul va putea solicita instanţei competente adaptarea judiciară a contractului.

De la data depunerii cererii de adaptare judiciară a contractului, efectele acestuia asupra consumatorului se suspendă numai dacă depăşirea plafoanelor prevăzute este constatată printr-o decizie a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului.

„Constituie practică comercială incorectă şi se sancţionează conform Legii nr. 363/2007 următoarele: a) stipularea şi utilizarea de dobânzi excesive sau de clauze privind valoarea totală plătibilă de către consumator care determină depăşirea plafoanelor maximale de costuri; b) stipularea şi utilizarea de dobânzi penalizatoare care depăşesc totalul sumei acordate cu titlu de împrumut sau de credit; c) stipularea şi utilizarea de dobânzi asupra sumelor care conţin dobânzi sau ascunderea cu rea-credinţă de dobânzi şi anatocisme sub alte denumiri de costuri sau sub stipulaţii destinate reglementării altor aspecte ale raporturilor juridice cu consumatorii; d) utilizarea de comisioane, speze, prime sau alte accesorii ale creditului, cu intenţia de ascundere a dobânzilor excesive”, prevede legea.

Actul normativ mai stabileşte că, „în scopul echilibrării prestaţiilor şi al reducerii riscurilor generate de astfel de contracte, prezenta lege este aplicabilă şi contractelor în derulare, respectiv contractelor active la data intrării în vigoare a prezentei legi, aflate în maturitate şi pentru care întârzierile la plată sunt de cel mult 60 de zile”.

Dispoziţiile prezentei legi intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Citeşte şi: EXCLUSIV Traian Băsescu, despre candidatura lui Marcel Ciolacu la prezidenţiale: „Vrea să ducă lucrurile până la limită. Sunt convins că asta este jocul pe care îl face”