Klaus Iohannis cere NATO trimiterea urgentă de trupe în România

Președintele României, Klaus Iohannis, a spus că este nevoie de un răspuns ferm, coordonat și puternic din partea comunității Euro-Atlantice la ședința extraordinară a NATO.

„Ședință extraordinară NATO după atacul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Toți suntem de acord că este nevoie de un răspuns ferm, coordonat și puternic din partea comunității Euro-Atlantice”, a scris președintele Klaus Iohannis.

Vladimir Putin, discurs halucinant: Nu permiteţi drogaţilor să vă folosească copiii, soţiile şi bătrânii ca scuturi umane!

În cadrul ședinței vor fi stabilite măsurile care vor fi luate de membrii NATO ca răspuns la războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

Alte articole

Un mort și cel puțin 24 de răniți, printre care și copii, în ultimul atac al Rusiei asupra Zaporojie

POLITICO: Europa propune o zonă tampon de 40 de km între Ucraina şi Rusia în efortul de a instaura pacea, dar există îngrijorări şi probleme

„Solicit cu tărie accelerarea proceselor interne pentru a adopta măsuri suplimentare pentru întărirea poziției pe #EasternFlank. În acest sens, trebuie să stabilim imediat mai multă prezență consolidată NATO, inclusiv un Grup de Luptă în România”, a mai scris Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis găzduiește, alături de președintele Poloniei Andrzej Duda, un summitul al formatului București 9. „Am cerut îmbunătățirea posturi de apărare și descurajare pe flancul estic, în special la Marea Neagră”, spune președintele, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Președintele României a subliniat, în intervenția sa că, în acest moment, afirmarea clară și fără echivoc a sarcinii fundamentale a NATO, de apărare colectivă, reprezintă un mesaj puternic al unității și solidarității aliate. Președintele Klaus Iohannis menționat, în acest sens, și coordonarea eficientă realizată în cadrul Summitului Formatului B9, găzduit chiar înainte de reuniunea NATO de către România și Polonia.

Președintele României a condamnat în mod ferm invazia militară neprovocată a Rusiei asupra Ucrainei, arătând că aceasta reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional, un act de agresiune împotriva unui stat suveran și independent. A reiterat necesitatea ca răspunsul comunității euroatlantice să fie ferm, coordonat, unitar și substanțial.

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, precum și pentru dreptul acesteia de a lua propriile decizii de  politica externă și de securitate.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat că actualul context grav de securitate regională demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă și unitară, a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în mod special la Marea Neagră. Președintele României a reiterat și importanța consolidării securității cibernetice.

Președintele Klaus Iohannis a adresat mulțumiri tuturor partenerilor aliaților pentru deciziile luate de a trimite trupe și echipamente militare în România.

Totodată, șeful statului s-a referit la importanța accelerării procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România, ca măsură de a consolida suplimentar postura de descurajare și apărare a NATO în regiune.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat, și cu această ocazie, sprijinul care trebuie acordat și Republicii Moldova și Georgiei, afectate de această situație de securitate.

În cadrul Summitului, liderii aliați au condamnat, în cei mai fermi termeni, invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Aceștia au solicitat încetarea imediată a asaltului militar și retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei și au afirmat că Rusia poartă toată responsabilitatea acestui conflict, respingând calea diplomației și a dialogului oferită în mod repetat de către NATO și aliați. De asemenea, au subliniat că atacul neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva unui stat suveran, independent și pașnic a încălcat prevederile dreptului internațional și principiile Cartei ONU.

Liderii aliați au reafirmat faptul că NATO este pe deplin solidară cu Ucraina, autoritățile ucrainene și curajosul popor ucrainean.

De asemenea, șefii de stat și de guvern participanți au reiterat angajamentul Alianței Nord-Atlantice pentru principiile securității europene, inclusiv al celui prin care fiecare națiune are dreptul de a își alege aranjamentele de securitate la care să fie parte. Liderii aliați au precizat că vor continua să acorde tot sprijinul politic și practic Ucrainei.

În lumina acțiunilor Rusiei, NATO va trage concluziile necesare pentru adaptarea posturii de descurajare și apărare. Aliații au avut consultări în cadrul articolului 4 din Tratatul de la Washington, iar Alianța Nord-Atlantică va continua să adopte toate deciziile și măsurile solicitate pentru a asigura securitatea și apărarea tuturor statelor aliate.

Liderii NATO au subliniat că rămân uniți în a proteja întreg teritoriul aliat și au precizat că angajamentul care decurge din Articolul 5 din Tratatul de la Washington rămâne unul extrem de solid.

Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor europeni că „este posibil să fie ultima dată când mă vedeţi viu”

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat şedinţa CSAT, marţi, 1 martie, pe tema agresiunii din Ucraina şi implicaţiile asupra României / Se va discuta şi despre măsurile pentru gestionarea integrată a unui eventual flux masiv de refugiaţi

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care va avea loc marţi, 1 martie 2022, a anunţat Administraţia Prezidenţială. Tema şedinţei este situaţia agresiunii din Ucraina, şi implicaţiile asupra ţării noastre precum şi gestionarea unui eventual flux masiv de refugiaţi.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la evoluţiile privind situaţia de securitate euroatlantică în contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi implicaţiile pentru România;

Un alt subiect se referă la măsurile pentru gestionarea integrată a unui eventual flux masiv de refugiaţi/persoane strămutate pe teritoriul naţional, în contextul securitar internaţional.

În cadrul şedinţei Consiliului vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale.

O şedinţă CSAT a fost convocată şi joi, imediat după atacul Federaţiei Ruse asupra Ucrainei.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, după şedinţa CSAT pe tema situaţiei din Ucraina, că Federaţia Rusă a ales calea reprobabilă a violenţei armate masive împotriva unui stat suveran, a ales forţa tancurilor în detrimentul vieţilor cetăţenilor, iar România condamnă ferm această agresiune.

Preşedintele a reluat afirmaţia potrivit căreia niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranţa sa, adăugând că România nu va fi atrasa în conflictul militar din Ucraina.

De asemenea, Iohannis a anunţat că România este pregătită să facă faţă oricăror consecinţe economice şi umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia şi Ucraina. ”Oricât de mult rău ar încerca să facă, ultimii revizionişti ai istoriei trebuie să ştie că lumea pe care vor să o reînvie a apus demult”, a conchis el.