Klaus Iohannis cere reexaminarea legii care defineşte „lucrările de interes public major”

Potrivit art. 5 din lege, în categoria „de interes public major” vor intra lucrările care se declară de interes naţional şi traversează localităţi, drumuri judeţene, orăşeneşti şi comunale şi asigură legăturile cu municipii, oraşe şi comune, fiind necesare pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale, lucrările privind producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic pentru realizarea de amenajări hidroenergetice.

Şeful statului arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, că sintagma „pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale” este neclară şi, aparent, incompatibilă cu utilitatea publică declarată pentru lucrări de interes naţional, dar că totuşi includerea acestei categorii de lucrări în sfera lucrărilor de „interes public major” ar putea fi justificată prin prisma unei însumări mai ample de interese locale ce ar putea excede planului local, însă acest aspect ar trebui să fie clarificat în cuprinsul normei.

În ceea ce priveşte includerea în sfera „lucrărilor de interes public major” a celor „privind producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic pentru realizarea de amenajări hidroenergetice”, preşedintele Iohannis consideră că norma este lipsită de predictibilitate şi ar putea genera dificultăţi în aplicare.

„Din modul de redactare a normei, această categorie de lucrări nu este circumstanţiată vreunui tip de interes (local/naţional), ceea ce permite, în aplicare, interpretarea potrivit căreia ar putea fi considerate lucrări de interes public major orice lucrări privind producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă. Din această perspectivă, apreciem că se impune stabilirea, prin lege, a unor criterii clare care să permită încadrarea acestor tipuri de lucrări în sfera ‘lucrărilor de interes public major'”, spune şeful statului.

Alte articole

Klaus Iohannis, marele absent de la parada de Ziua Naţională. Şeful ANAF: „Ne aşteptam la o înţelegere amiabilă şi eşalonarea datoriilor, vom face recurs”

Instanţa respinge cererea ANAF de a institui sechestru pe bunurile lui Klaus Iohannis pentru a recupera prejudiciul produs statului de fostul preşedinte

El subliniază că legiuitorul trebuie să aibă în vedere, pe de o parte, echilibrul dintre nevoia de dezvoltare socio-economică şi nevoia de protecţie a mediului, iar, pe de altă parte, respectarea angajamentelor internaţionale ale României.

”În ceea ce priveşte evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice şi private care pot avea efecte semnificative asupra mediului, semnalăm că Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, prin art. 18 alin. (5), instituie o excepţie de la emiterea acordului de mediu pentru proiectele care trebuie realizate din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic, şi în lipsa unor soluţii alternative la acestea, însă numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa reţelei Natura 2000”, se mai precizează în cererea de reexaminare.

Totodată, Iohannis consideră că legea supusă reexaminării trebuie reanalizată de către Parlament şi din perspectiva respectării angajamentelor internaţionale ale României.