Klaus Iohannis: „Constituţia este cea mai importantă armă pe care o avem împotriva totalitarismului şi populismului”

„În existenţa oricărui stat, adoptarea unei noi Constituţii marchează schimbările profunde care s-au produs la nivelul societăţii. Pentru România, un astfel de moment major l-a reprezentat aprobarea prin referendum, pe 8 decembrie 1991, a Legii fundamentale, prin voinţa liber exprimată a cetăţenilor, etapă care a constituit ruptura definitivă de regimul comunist. Aşadar, 8 decembrie este cel mai potrivit prilej de a reflecta la aspiraţiile şi la valorile care au stat la baza Constituţiei şi pe care se dezvoltă societatea noastră”, afirmă Klaus Iohannis în mesaj.

Şeful statului arată că Legea fundamentală din 1991 a formalizat trecerea, după aproape 50 de ani de guvernare socialist-comunistă, la un regim democratic de tip occidental. În acest context, şeful statului precizează că adoptarea Constituţiei a însemnat renaşterea democraţiei naţionale, trasarea limitelor puterii politice şi consacrarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

„Într-un regim democratic, Legea fundamentală reprezintă un act de identitate naţională şi acţionează atât ca un scut împotriva autoritarismului, cât şi ca un catalizator al aspiraţiilor unui popor. Constituţia se adresează, în egală măsură, cetăţenilor săi, autorităţilor şi instituţiilor statului. Legea fundamentală a marcat o perioadă de tranziţie, prin ruperea de trecutul comunist şi prin fixarea unui punct de echilibru în momentele de cumpănă”, consideră Iohannis.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi: CTP lansează acuzaţii fără precedent: „Ce fac acum cancelarul Nehammer şi partidul său înseamnă o lovitură de stat împotriva Uniunii Europene”

Alte articole

Carmen Iohannis împlinește 66 de ani. Soția fostului președinte Klaus Iohannis a rămas la catedră la Sibiu

Klaus Iohannis, așteptat să se implice la Inter Sibiu. Teodor Birț: „Este omul care cred că a făcut cel mai mult pentru oraș”

Preşedintele Iohannis precizează că, în anul 2003, revizuirea Legii fundamentale a fost motivată de reformele care s-au produs în viaţa economică, socială şi politică a ţării, în mod special din perspectiva îndeplinirii celor două obiective majore ale politicii externe româneşti în anii postdecembrişti: aderarea la Alianţa Nord-Atlantică şi integrarea în Uniunea Europeană.

„Apartenenţa ţării noastre la structurile euroatlantice implică un efort continuu de a da sens şi greutate valorilor şi principiilor pe care Legea fundamentală le protejează. Respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi drepturile omului constituie fundamentul pe care clădim ţara pe care ne-o dorim. A trăi sub protecţia unei constituţii democratice este unul dintre cele mai mari privilegii pe care o societate le poate cunoaşte.

Nu în ultimul rând, Constituţia este cea mai importantă armă pe care o avem împotriva oricărei forme de totalitarism, intoleranţă, discriminare şi populism. Valorile protejate de Constituţia României implică, în acelaşi timp, şi o imensă responsabilitate, una colectivă, care aparţine instituţiilor, societăţii civile, dar şi una individuală, a fiecărui cetăţean. Aspiraţiile societăţii noastre capătă substanţă pe măsură ce aceste valori sunt interiorizate, iar democraţia este înţeleasă şi trăită de noi toţi, în fiecare zi”, mai spune şeful statului.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu a reacționat dur după ce Austria a respins ferm aderarea României la spațiul Schengen: ”Dreapta europeană trebuie să îl convingă pe cancelarul austriac până mâine”