Klaus Iohannis, decizie importantă pentru învăţământ. USR-PLUS se opune: „România educată…mai încolo”

Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, actul normativ pentru modificarea şi completarea legii educaţiei naţionale 1/2011 care vizează procedura de numire a directorilor şi directorilor adjuncţi interimari ai unităţilor de învăţământ preuniversitar, în situaţia vacantării funcţiilor. Prin conţinutul normativ, unele dintre reglementările legii menţionate nu îndeplinesc standardele de calitate a legii, fiind lipsite de claritate şi previzibilitate, motiv pentru care se impune reexaminarea acesteia de către Parlament, argumentează şeful statului, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

„Art. I pct. 4 din legea transmisă spre promulgare prevede că, la art. 246 din Legea nr. 1/2011, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), care stabileşte faptul că, în lipsa cadrelor didactice care deţin calitatea de membru în corpul naţional de experţi în managementul educaţional, pot fi numiţi în funcţia de director sau director adjunct cadre didactice titulare definitive în învăţământ care nu sunt membre ale corpului naţional de experţi în managementul educaţional, în cazul vacantării funcţiilor de director sau director adjunct al unităţilor de învăţământ. Totodată, în legătură cu procedura de desemnare de către consiliul de administraţie a cadrului didactic care va prelua funcţia de director interimar, Art. I pct. 9 din legea transmisă la promulgare, referindu-se la modificarea art. 258 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 1/2011, stabileşte că prevederile art. 246 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.

Menţionăm că alin. (3) al art. 246 din Legea nr. 1/2011 prevedea: „Pot ocupa funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional”. Prin urmare, dispoziţiile mai sus menţionate ale alin. (4), nou introdus prin legea reexaminată, constituie o excepţie de la această regulă.

TITULARIZARE 2021 EDU.RO: 34.000 de candidaţi dau miercuri examen

Alte articole

”Telenovela” spațiului comercial din Sibiu al lui Klaus Iohannis a ajuns la al zecelea termen de judecată! Când va fi ultimul episod

Cadou scandalos pentru Iohannis în plină criză. Cu ce s-a ales fostul președinte după 10 ani de lux la Cotroceni

Cu toate acestea, precizăm că alin. (3) al art. 246 din Legea nr. 1/2011 a fost abrogat la data de 31 mai 2021, prin dispoziţiile art. I pct. 1 din OUG nr. 41/2021 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. În aceste condiţii, considerăm că raportarea la o dispoziţie legislativă abrogată creează o situaţie normativă confuză, destinatarii normei fiind în dificultate atunci când trebuie să identifice norma juridică aplicabilă, ceea ce duce la o stare de insecuritate juridică. Însă, securitatea juridică a persoanei este un concept în considerarea căruia legiuitorul are obligaţia să asigure stabilitatea legislativă şi exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în condiţii optime.

Admitere liceu 2021. LISTELE cu repartizarea elevilor la aceste licee au fost făcute publice! Vezi rezultatele finale
Având în vedere aceste aspecte, considerăm că legea supusă reexaminării nu îndeplineşte standardele de calitate a legii stabilite la art. 13 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care acesta trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune.

Art. I pct. 9 din legea supusă reexaminării dispune preluarea conducerii interimare a instituţiei de învăţământ de către un cadru didactic titular, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de finalul anului şcolar. Însă, actul normativ nu reglementează situaţia în care termenul stabilit, respectiv finalul anului şcolar, nu este respectat. Astfel, considerăm că, prin neclaritatea normei se poate ajunge la situaţia tergiversării organizării concursului de ocupare a funcţiilor de conducere şi, implicit, la permanentizarea interimatului, în condiţiile în care legea nu prevede un termen limită până la care se poate organiza concursul naţional de ocupare a funcţiilor de director sau director adjunct.

De asemenea, analizând noile modificări operate în cuprinsul Legii nr. 1/2011, rezultă că legea transmisă la promulgare nu prevede dacă dispoziţiile sale se aplică inclusiv mandatelor interimare de director sau director adjunct în curs sau doar situaţiilor de vacantare apărute după intrarea legii în vigoare, ceea ce este de natură să afecteze claritatea normei, aceasta fiind lipsită de previzibilitate în aplicare. În acest sens, amintim prevederile art. 24 din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora «Proiectul de act normativ trebuie să cuprindă soluţii legislative pentru situaţii tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situaţii juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu şi-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări»”, precizează preşedintele Klaus Iohannis, în cererea de reexaminare transmisă Legislativului.

Senator USR PLUS: Reprezintă o decizie politică de a ţine captive şcolile în mâinile filialelor politice de judeţ

Senatorul USR PLUS Ştefan Pălărie a afirmat că „decizia de astăzi de trimiterii a legii către re-examinare din partea Administraţiei Prezidenţiale – dincolo de argumentele superficiale invocate – reprezintă o decizie politică de a ţine captive şcolile în mâinile filialelor politice de judeţ”. Reacţia vine după ce preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, actul normativ pentru modificarea şi completarea legii educaţiei naţionale 1/2011 care vizează procedura de numire a directorilor şi directorilor adjuncţi interimari ai unităţilor de învăţământ preuniversitar, în situaţia vacantării funcţiilor.

„România educată … mai încolo, nu astăzi. Am muncit alături de colegii mei 6 luni pentru iniţiativa legislativă care înlocuieşte pixul inspectorilor generali cu votul secret al consiliului de administraţie al şcolilor. Ce am făcut în 6 luni? Ne-am consultat cu profesori, cu directori, am lucrat cu jurişti din partea sindicatelor, am organizat îndelungi dezbateri.

Coşmarul nostru cel mai mare atunci (ca şi acum) când am elaborat legea a fost că incidentul 9 ianuarie (care a dus la schimabrea a peste 700 de directori de şcoli) se va repeta la scară naţională în luna august (peste câteva zile) când se vor vacanta toate cele aproximativ 10,000 de posturi de directori şi directori adjuncţi.

Astăzi, aproape toţi inspectorii şcolari generali sunt numiţi politic, (cu funcţii de partid în spate – şi foşti participanţi la alegerile locale în septembrie) şi îi găsim cocoţaţi în aceste funcţii tocmai pe fondul neorganizării unor concursuri transparente în 2020 sau în prima parte a lui 2021. Aceşti oameni urmează „în baza legii” să hotărască în luna august ce culoare politică va colora unităţile de învăţământ din România.

Coşmarul acesta a fost absolut inacceptabil pentru USR PLUS şi am făcut toate eforturile umane şi inumane pentru a obţine majoritate în Parlament în spatele acestei legi – tocmai pentru a face un prim pas către normalitate în educaţie. Sau către o Românie Educată.

Decizia de astăzi de trimiterii a legii către re-examinare din partea Administraţiei Prezidenţiale – dincolo de argumentele superficiale invocate – reprezintă o decizie politică de a ţine captive şcolile în mâinile filialelor politice de judeţ.

În scenariul declanşat astăzi ce va urma este simplu de intuit:

1) Concursurile pentru ocuparea funcţiilor de director vor fi amânate şi mai mult – nici până în prezent nu avem o metodologie oficială dată prin Ordin de Ministru – cine va ma grăbi ministerul acum când legea a fost întoarsă în Parlament.

2) Luna august va fi zguduită de scandalurile din fiecare judeţ. Vom asista la filmul tragic al „pleacă ai voştri vin ai noştri” atât de mult exersat în ultimii 30 de ani de democraţie.

3) Tot în luna august se doreşte constituirea unui grup transpartinic pentru implementarea proiectului „România Educată” – şi transpunerea lui în legislaţie – proiect care în esenţă nu îşi propune descentralizarea sistemului de învăţământ din România – ci doar o mică pilotare în 60 de unităţi de învăţământ, pilotare care a mai avut loc în anul 2004-2005 încheiată cu rapoarte de implementare.

În concluzie … maniera de a face reformă reală în România – mai ales în domeniul educaţiei – are nevoie de reformă. Şi de renunţarea la duplicitarism. Altminteri facem reformă dar doar colorată potrivit.

Astăzi este o zi tristă pentru România Educată – baronii locali ai politicii vechi pot să stea liniştiţi, îşi vor menţine controlul şi influenţa prin intermediul şcolilor, punând labele şi pe profesori, şi pe părinţi, dar şi pe viitorul copiilor”, a scris Ştefan Pălărie, miercuri pe Facebook.