„În vederea exercitării prerogativelor de numire în funcție a procurorului-șef al DIICOT, prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, președintele României a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, spre consultare, stenograma ședinței Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, din data de 04 mai 2015, ședința în care a fost intervievat candidatul propus de ministrul Justiției, precum și documentele care au fost avute în vedere la adoptarea Hotărârii nr. 192/04.05.2015 a Secției pentru procurori, prin care a fost avizată această propunere”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale remis luni.

Daniel Constantin Horodniceanu, propus de ministrul Justiției pentru funcția de procuror șef al DIICOT, a fost avizat pozitiv în plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit România TV, au fost 5 voturi „pentru” şi 2 voturi „împotrivă”.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Dosarul fraţilor Tate va fi judecat de Tribunalul Bucureşti. ...

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea ...

„Am precizat în faţa CSM, sunt priorităţi pe care le am. În primul rând să redăm încrederea în DIICOT”, a spus Daniel Horodniceanu la ieşirea de la CSM. Întrebat dacă se aşteaptă să fie numit de preşedintele Klaus Iohannis, Horodniceanu a răspuns: “Cred că da”.

Daniel Horodniceanu spune, în proiectul său de management, că dorește „readucerea încrederii în cadrul colectivelor, în special în cel al Structurii Centrale, grav afectate, în special psihologic, după evenimentele din ultimul trimestru al anului 2014, ceea ce a dus la un blocaj ce a cauzat și o diminuare a dorinței de performanță a procurorilor”, el făcând referire la arestarea fostei șefe a DIICOT Alina Bica.

Horodniceanu propune să se „reîncarce responsabilizarea fiecărui procuror” în ceea ce privește actele și activitățile desfășurate, dar și readucerea spiritului de echipă, precum și verificarea individuală, de către echipa nou-formată, a fiecărui procuror și crearea unui moment „zero” în ceea ce privește activitatea acestora.

În proiectul de management, Horodniceanu a identificat mai multe riscuri la adresa DIICOT: scurgerile de informații din dosare; influențarea deciziilor procurorilor de către persoane cu putere economică și financiară; interesul unor persoane din lumea interlopă locală de a recruta polițiști și magistrați; creșterea gradului de specializare a infractorilor în domeniul criminalității organizate; lipsa de protecție fizică a procurorilor; campanii de presă care au indus o presiune psihologică asupra procurorilor, mai ales în cadrul unor dosare în care sunt implicați politicieni și oameni de afaceri.

În cadrul interviului, Constantin Horodniceanu a răspuns mai multor întrebări puse de membrii Secției pentru procurori din CSM.

Florentina Gavadia l-a întrebat pe Horodniceanu cum va reacționa dacă, la un moment dat, află că un procuror de la un serviciu teritorial al DIICOT discută la o masă cu un politician de rang înalt despre dosare.

„În primul rând, voi încerca să verific dacă informația este reală. Voi căuta să văd dacă relația dintre procurorul respectiv și persoana cu care stă de vorbă este dinainte ca acesta să devină procuror. Voi căuta să am o discuție cu procurorul respectiv, pentru a vedea ce l-a animat să poarte discuția la respectiva masă. După ce voi face toate verificările și, dacă voi constata că această discuție s-a purtat asupra activității procurorului, voi solicita procurorului general să ia măsurile legale. Titularul acțiunii disciplinare este procurorul general, eu sunt subordonat procurorului general al României”, a răspuns Horodniceanu.

Tot în cadrul interviului, Horodniceanu a fost rugat să indice 3 calități care îl recomandă să preia funcția de procuror șef al DIICOT, el răspunzând: „Cred că unul dintre lucrurile care mă recomandă este că am o viață socială foarte săracă. Am experiență managerială de mai mulți ani. Am dat dovadă de responsabilitate”.

La capitolul defecte, el a indicat faptul că nu face mult sport.

Alte întrebări puse de membrii CSM au vizat recuperarea prejudiciilor din infracțiuni, organizarea Centrului de aplicații operaționale, combaterea grupărilor de criminalitate organizată, apariția unor conflicte de competență între DIICOT și alte structuri de parchete, probleme de imagine cu care se confruntă DIICOT.

Conform reglementărilor legale în vigoare, procurorul șef al DIICOT este numit de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Pe 9 aprilie, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a anunțat că l-a propus pe Daniel-Constantin Horodniceanu, șef DIICOT — Serviciul Teritorial Iași, pentru funcția de procuror șef al DIICOT.