Klaus Iohannis, prezent la slujba de Rusalii, la Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime” din Sibiu

Preşedintele Klaus Iohannis, împreună cu soţia sa Carmen şi parte dintre prietenii familiei, a participat, duminică, la slujba de Rusalii, la Biserica Romano-Catolică "Sfânta Treime" din Sibiu, unde aproape cinci mii de credincioşi sărbătoresc Coborârea Sfântului Duh.

15 mai 2016, 08:35
Klaus Iohannis, prezent la slujba de Rusalii, la Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime” din Sibiu

Preşedintele Iohannis le-a transmis românilor care sărbătoresc Rusaliile „Rusalii fericite!”. Soţia preşedintelui, Carmen Iohannis, este soprana corului Bisericii „Sfânta Treime” din Sibiu.

În calendarul romano-catolic, duminică este sărbătoarea Coborârii Sfântului Duh (Rusaliile).

Pentru sibieni este ceva obişnuit să îl vadă în continuare pe Klaus Iohannis alături de ei, aproape în fiecare duminică, prezent la slujba de la Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime”, situată în centrul istoric al oraşului, chiar lângă Primărie, scrie Agerpres.

Deşi este de religie protestantă, Klaus Iohannis participă la slujbe având în vedere că soţia sa este greco-catolică.

În 2014, Klaus Iohannis declara că este „de esenţă, ecumenic”, asta după ce Sibiul a fost în 2007 nu doar Capitală Culturală Europeană, dar, în acelaşi an a găzduit şi Marea Adunare Ecumenică.

„Sunt aşa, de esenţă ecumenică, şi chiar cred în esenţa Sibiului, unde trăim aşa de câteva sute de ani, şi ortodocşi, şi catolici, şi evanghelici. Cred că am trăit bine împreună şi vreau să rămână aşa”, spunea, în 2014, Klaus Iohannis.

La începutul lui 2015, Klaus Iohannis a participat pentru prima dată în calitate de preşedinte al României la o slujbă ortodoxă, în Catedrala Mitropolitană de la Sibiu.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în urma ultimului recensământ, în judeţul Sibiu trăiesc 10.893 maghiari şi 4.244 germani. Structura confesională a fost declarată de 371.730 persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 89,70% sunt de religie ortodoxă; 1,33% de religie romano-catolică, 1,56% de religie reformată, 2,04% greco-catolici, iar 1,32% penticostali.