KLAUS IOHANNIS, prezidenţiabilul pus la adăpost de legea anti-ANI. LISTA aleşilor declaraţi incompatibili

Klaus Johannis este numele cel mai sonor care apare pe lista aleşilor locali declaraţi drept incompatibili de către Agenţia Naţională de Integritate. Actualul preşedinte al PNL a fost declarat incompatibil de către ANI pe 24 aprilie 2013 deoarece are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu şi SC Pieţe SA, ceea ce contravine prevederilor legale, susţinea Agenţia. 

Johannis a contestat la Curtea de Apel Alba Iulia raportul de constatare al incompatibilităţii, iar în septembrie anul trecut a avut câştig de cauză. ANI a perseverat şi făcut apel la această decizie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul fiind în desfăşurare.

Luni, Klaus Iohannis declara că dosarul în care este acuzat de incompatibilitate ar putea fi judecat de ÎCCJ într-un an sau doi, potrivit specialiştilor consultaţi de liderul PNL.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nu am încă niciun termen la Înalta Curte (ÎCCJ, n.r.). Sunt în faza în care Înalta Curte mi-a solicitat o întâmpinare, iar specialiştii spun că din această fază până la primul termen durează un an sau doi, deci nu mă aştept la un termen foarte curând„, a afirmat liderul PNL, precizând că nu este îngrijorat câtă vreme Curtea de Apel Alba Iulia i-a dat dreptate în primă instanţă.

Alte articole

Pensie de 5.000 de lei. Calculul complet: câți ani trebuie să muncești în funcție de salariul câștigat

Victor Ponta atacă iar USR: „Au obrazul mai gros decât o talpă de bocanc. Amintirile mă chinuiesc, amintirile mă răscolesc!”

CITEŞTE ŞI Traian Băsescu RESPINGE legea care scapă aleşii locali de INCOMPATIBILITATE. Iohannis, beneficiar al legii

Întrebat de ce a fost promovată iniţiativa legislativă care scoate din situaţia de incompatibilitate aleşii locali membri în AGA ale serviciilor de utilităţi publice, situaţie în care s-a aflat conform raportului ANI, Iohannis a răspuns: „Această modificare (a legii integrităţii, n.r.) nu a venit de la noi, nu a venit prin noi şi noi liberalii ne-am abţinut. Este o iniţiativă legislativă a PSD care a mers înainte„.

Cazul Iohannis este cu atât mai interesant cu cât de soluţia care se va da de ICCJ depinde candidatul cu care dreapta unită se va prezenta la alegerile prezidenţiale. Potrivit unei decizii recente a Curţii Constituţionale, primarii declaraţi incompatibili nu numai că îşi pierd mandatul şi numai pot candida 3 ani penru funcţia de primar, dar ei primesc interdicţia de a candida pentru orice funcţie aleasă.

Mai sunt şi alţi baroni locali a căror soartă depinde de ce va decide Curtea Supremă, tot din aceeaşi cauză.

Preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, a pierdut la Curtea de Apel Hunedoara, dar a făcut apel la ICCJ. Mai norocoşi au fost preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, şi primarul Ploieştilor, Constantin Boşcodeală, care au câştigat în primă instanţă, dar sunt departe de a dormi liniştiţi.

Acestora li se alătură preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, în incompatiblitate pentru că este membru în CA al societăţii judeţene de apă-canal. Odată cu el au intrat şi o mare parte din primarii din judeţ astfel încât Constanţa este pe primul loc la aleşi locali declaraţi incompatibili. Printre ei se află majoritatea primarilor de oraşe: Năvodari, Hârşova, Eforie, Băneasa şi Negru-Vodă. Toţi au fost declaraţi incompatibili în iulie 2013, împreună cu un lot la fel de consistent de edili din judeţul Sibiu. Printre ei, primarii oraşelor Făgăraş, Ocna Sibiului, Cisnădie, Avrig, Miercurea Sibiului. Numai în cele două judeţe, sunt 40 de primari şi doi viceprimari cu verdict de incompatibilitate din partea ANI.

De anul trecut, ANI a dat frecvent câte o listă de aleşi incompatibili. Cea mai consistentă a fost aceea din 11 decembrie 2012 când nu mai puţin de 62 de primari, viceprimari şi consilieri locali din judeţele Galaţi, Gorj, Satu Mare şi Teleorman au fost „demascaţi” ca incompatibili din cauza apartenenţei lor la diverse consilii de administraţie. 23 dintre ei erau din judeţul Satu Mare, în frunte cu primarul din Satu Mare, Costel Dorel Coica, şi cel din oraşul Tăşnad.

În cazul tuturor acestor aleşi locali menţionaţi, ANI susţine că au încălcat mai multe prevederi ale Legii nr. 161/2003, respectiv art. 87, alin. (1), lit. d), g), potrivit căruia „funcţia de primar şi viceprimar […] este incompatibilă cu: funcţia de […] administrator, membru al consiliului de administraţie […] la societăţile comerciale […] precum şi la instituţiile publice; calitatea de comerciant persoană fizică”, art. 88, alin. (1), lit. c), potrivit căruia „Funcţia de consilier local este incompatibilă cu: […] calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local […]” şi art. 90, alin. (1), potrivit căruia „Consilierii locali […]care au funcţia de […] administrator, […] precum şi calitatea de […] asociat la societăţile comerciale cu capital privat […] nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, […] cu autorităţile administraţiei publice locale din care face parte[…]„.

Conform legii, persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului.

Mariana Gâju, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din ţară, a susţinut că aproximativ 1200 de primari se află în situaţie de incompatibilitate din cauza prezenţei în conducerea societăţilor comerciale aflate în subordinea lor, conform „Gândul”. Gâju, primar în comuna Cumpăna din judeţul Constanţa, se află şi ea în situaţie de incompatibilitate din cauza prezenţei în SC RAJA Constanţa, a notat sursa citată. Potrivit acesteia, 80% dintre primarii incompatibili au fost aleşi din partea USL, iar 658 ar fi incompatibili din cauza prezenţei în societăţile de Apă şi Canal.

În aceste condiţii, nu surprinde faptul că partidele au încercat să-şi protejeze oamenii din primării. Pe 24 iunie, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege iniţiat de câţiva parlamentari PSD prin care primarii şi preşedinţii de consilii judeţeni pot deveni membri în consiliile de administraţie ale societăţilor de utilităţi publice.

Legea a trecut de Camera Deputaţilor, forul decizional, cu 215 voturi „pentru”, 36 „contra” şi 62 de abţineri.

Împotriva legii au votat în special deputaţii democrat-liberali, care au reclamat că legea este menită să-i ţină în funcţii pe cei declaraţi drept incompatibili de către ANI. „După părerea mea nu le-au făcut un bine (n.r. primarilor şi preşedinţilor de Consilii judeţene) pentru că dau satisfacţie baronilor găsiţi incompatibili de ANI”, a afirmat liderul deputaţilor PDL, Tinel Gheorghe, citat de către Agerpres.

CITEŞTE ŞI Primarii şi şefii CJ scapă de principalul motiv de INCOMPATIBILITATE: Pot fi membri în CA-uri

Legea a provocat nemulţumire în cadrul conducerii ANI, preşedintele Horia Georgescu declarând, pentru „Gândul”, că actul normativ va bloca o serie de anchete în derulare ale Agenţiei. „E o nouă zi de marţi la fel de neagră ca şi cea din decembrie anul trecut. Agenţia Naţională de Integritate nu a fost consultată cu referire la acest proiect de lege. Sunt afectate câteva sute de dosare aflate pe rolul instanţelor şi care în perioada următoare urmează să primească decizii definitive şi irevocabile în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în procese în care în faţa Curţii de Apel ANI câştigase (…) Sunt puse sub semnul întrebării toate dosarele aflate pe rolul instanţelor cu privire la acest tip de incompatibilitate care din punctul nostru de vedere prevede apariţia unui conflict de interese„, a declarat Horia Georgescu.

Deocamdată, legea va reintra în dezbaterea Parlamentului deoarece preşedintele Traian Băsescu a cerut, luni, reexaminarea ei. „Considerăm că adoptarea acestui act normativ nu este oportună deoarece participarea primarilor și a președinților consiliilor județene în organele de conducere ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară amintite nu se justifică în mod obiectiv. Mai mult, soluția legislativă propusă ar avea un impact negativ deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităților„, se arată în cererea de reexaminare.

În cerere se mai arată că Agenția Națională de Integritate nu va mai putea constata incompatibilitatea primarilor şi a președinților consiliilor județene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociații.

CITEŞTE ŞI Îşi pierde MIRCEA DIACONU mandatul de europarlamentar? Decizia CCR care îi dă emoţii. Ce spun experţii