Klaus Iohannis: „Războiul din Ucraina riscă să polarizeze şi să fragmenteze scena internaţională”

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, vineri, la Kaunas, importanţa unităţii europene în contextul războiului din Ucraina şi a arătat că, deşi agresiunea Rusiei a unit ţările la nivel european şi transatlantic, aceasta riscă „să polarizeze şi să fragmenteze scena internaţională”.

„Avem nevoie ca întreaga comunitate internaţională să fie unită, deoarece acest război nu este războiul Europei. Acest război afectează cu certitudine întreaga lume – în planul securităţii alimentare şi energetice, al perturbărilor economice sau împiedicării eforturilor de luptă împotriva schimbărilor climatice. Trebuie să fim conştienţi că, deşi agresiunea Rusiei ne-a unit la nivel european şi transatlantic, aceasta riscă să polarizeze şi să fragmenteze scena internaţională. Acesta este motivul pentru care, în timp ce continuăm să consolidăm legăturile cu vecinătatea noastră apropiată şi cu Aliaţii noştri, precum şi să ducem mai departe în mod credibil promisiunile de extindere a Uniunii Europene, trebuie să extindem mesajul şi să construim parteneriate şi cu ţări şi regiuni din întreaga lume”, a spus şeful statului la simpozionul internaţional „The Idea of Europe” organizat de Universitatea Vytautas Magnus din Kaunas.

Klaus Iohannis, despre şansele României de a intra în Schengen: „Continui să văd acest lucru ca fiind posibil. Suntem gata să vedem un vot pe 8 decembrie”
El a menţionat că UE este a treia economie din lume. „Avem nevoie de un efort colectiv de a ne angaja, de a arăta că empatizăm cu dificultăţile partenerilor noştri globali, de a explica conduita pe care o avem şi a le înţelege poziţiile, astfel încât să evităm ca aceştia să se simtă neglijaţi”, a declarat Iohannis.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Şeful statului a precizat că iniţiative precum Coridoarele Solidarităţii, care facilitează exporturile din Ucraina către pieţele mondiale, inclusiv către ţările care resimt cea mai mare nevoie, trebuie promovate.

Alte articole

Atac aerian masiv cu rachete şi drone asupra Kievului. Mănăstirea Lavra Pecersk şi un bloc-turn de locuinţe au luat foc

Rusia ar putea ataca NATO, avertisment dur al Suediei: „Un atac armat împotriva aliaţilor nu poate fi exclus”

El a indicat că România a facilitat tranzitul a peste 7 milioane de tone de cereale din Ucraina şi va continua în aceeaşi notă, ca o „contribuţie la gestionarea insecurităţii alimentare care poate afecta ţările vulnerabile de pe glob”.

De asemenea, şeful statului a afirmat că ar trebui valorificate instrumente precum Acordurile de Liber Schimb, parteneriatele, diferitele formate de dialog sau participarea la programe emblematice ale UE, precum Erasmus sau Orizont, în vederea consolidării legăturilor noastre globale.

„Este necesar să identificăm mijloacele prin care putem egala pe scena globală puterea noastră economică, astfel încât să nu asistăm la o derivă geopolitică către discursul Rusiei şi, prin urmare, către autoritarism şi în detrimentul democraţiei. Este clar că maniera în care răspundem la toate aceste provocări va defini modul în care va arăta harta geopolitică în viitor”, a spus Iohannis.

Lukaşenko: „Ucraina trebuie să se oprească, dacă nu vrea ca un număr uriaş de oameni să moară. Drumul pe care merge este cel al distrugerii Ucrainei” VIDEO
Potrivit şefului statului, calea democraţiei, libertăţii, drepturilor omului, respectării ordinii internaţionale bazate pe reguli şi a multilateralismului este cea corectă pentru un viitor prosper, stabil şi sigur.

El a afirmat că atacul Rusiei nu este numai împotriva Ucrainei, ci şi împotriva valorilor fundamentale europene, valori precum democraţia, libertatea, drepturile omului sau exercitarea suverană a drepturilor.

Şeful statului a subliniat că Uniunea Europeană a stat ferm alături de Ucraina în eforturile sale de a apăra valorile europene, precum şi de Republica Moldova şi Georgia.

„Faptul că, în pofida tuturor dificultăţilor şi presiunilor, aceste ţări continuă să creadă cu tărie în visul lor european este inspirant, impresionant şi demonstrează că ‘Ideea de Europa’ este la fel de puternică ca întotdeauna”, a spus Iohannis.

La evenimentul organizat la Kaunas, capitală culturală europeană în 2022, au participat şi preşedinţii Lituaniei, Gitanas Nauseda, Letoniei, Egils Levits, şi Poloniei, Andrzej Duda.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj video în cadrul evenimentului. De asemenea, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a intervenit prin videoconferinţă.

Preşedintele CE a vorbit despre importanţa Kaunas drept capitală europeană în contextul actual şi de ajutorul financiar şi asistenţa militară oferite de Uniunea Europeană Ucrainei.

„În timp ce războiul lui Putin a închis uşile evenimentelor culturale din Ucraina, voi aţi deschis uşile culturii ucrainene. (…) Vom continua să fim alături de Ucraina pentru că ucrainenii luptă cu speranţă şi pentru un viitor mai bun”, a spus Ursula von der Leyen.

Preşedintele Ucrainei a vorbit despre unitatea Europei în contextul războiului din Ucraina. „Sunt 254 de zile de la începutului acestui război. Această agresiune anti europeană este sortită eşecului, libertatea europeană este garantată, dar Rusia încă mai are la îndemână diverse forme de teroare, încă au bombe, rachete şi arme ca să ucidă oameni în fiecare zi. (…) Nu există divizare în ceea ce priveşte unitatea europeană şi trebuie să păstrăm acest lucru. Aceasta este misiunea noastră numărul unu în acest an. (…) Dependenţa europeană de gazul rusesc s-a diminuat şi trebuie să dispară. Aceasta va diminua veniturile Rusiei din veniturile din energie”, a spus Zelenski, care a adăugat că Rusia nu mai poate folosi energia ca pe o armă.

El a subliniat că plafonarea preţurilor la energie este foarte importantă. Zelenski a afirmat că propunerea de plafonare a preţurilor la 60 de dolari pe baril este mai degrabă o concesie făcută Rusiei şi a apreciat propunerea ţărilor baltice şi a Poloniei privind plafonarea preţului la 30 de dolari pe baril.

Preşedintele Klaus Iohannis urmează să participe alături de omologii din Lituania, Letonia şi Polonia la summitul dedicat întăririi Flancului Estic al NATO, susţinerii Ucrainei şi Republicii Moldova.