UPDATE: Curtea Constituţională a României (CCR) discută în 4 iulie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu prevederi care vizează procedura de numire şi de demitere a conducerii ANCOM, au precizat surse CCR pentru Agerpres.

Şeful statului invocă faptul că unele prevederi ale acestei legi care vizează procedura de numire şi de demitere a conducerii ANCOM încalcă dispoziţii ale Constituţiei.

Alte Articole

Marcel Vela apare din nou pe rețelele de socializare! Cu ce ...

Adrian Năstase, mesaj după ce s-a vaccinat antiCOVID: „Mai ...

Traian Băsescu lovește cu critici protestele bugetarilor: Ar ...

„Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii are în vedere intervenţii legislative privind procedura de numire şi de demitere a conducerii acestei autorităţi”, arată Iohannis.

El aminteşte că CCR a constatat constituţionalitatea legii menţionate, iar ulterior el a solicitat Parlamentului reexaminarea acestei legi.

„Având în vedere forma rezultată după reexaminarea de către Parlament, diferită faţă de cea transmisă iniţial la promulgare, considerăm că unele dintre dispoziţiile Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii contravin prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2), art. 52, art. 77 alin. (2) şi art. 76 din Constituţie”, spune Klaus Iohannis.

Şeful statului precizează că legea a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Constituţie, deoarece Parlamentul a intervenit într-o altă problematică decât cea cerută în reexaminare, respectiv cea a majorităţii necesare numirii conducerii ANCOM.

El indică faptul că actul normativ prevedea că demiterea din funcţie a conducerii ANCOM se face de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, iar, ca urmare a dezbaterii solicitării de reexaminare, Parlamentul a modificat aceste dispoziţii, în sensul că majoritatea necesară pentru demiterea conducerii acestei autorităţi devine una absolută.

„O astfel de modificare încalcă limitele reexaminării întrucât acest articol nu a făcut obiectul cererii de reexaminare, aspect care contravine dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Constituţie, precum şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale”, explică Iohannis.

Stabilind că numirea/demiterea conducerii ANCOM se poate realiza cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, dispoziţiile art. unic pct. 3 şi pct. 5 din legea criticată contravin şi prevederilor art. 76 din Constituţie, se mai arată în sesizare. Şeful statului arată că astfel hotărârea celor două Camere, în acest caz, ar urma să se adopte cu votul majorităţii membrilor prezenţi, iar instituirea unei alte majorităţi este contrară Legii fundamentale.

Preşedintele Iohannis menţionează şi că legea încalcă dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 52 din Constituţie.

„Considerăm că modul în care este reglementată procedura de demitere din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANCOM este contrară atât dispoziţiilor art. 76 din Constituţie, cât şi celor ale art. 21 alin. (1) şi (2), respectiv art. 52 din Constituţie, întrucât din analiza sistematică a dispoziţiilor legii criticate nu rezultă dacă şi conform cărei proceduri persoana care se consideră vătămată prin actul de demitere din funcţie se poate adresa unei instanţe de judecată. Astfel, în această situaţie, a unui act de autoritate individual adoptat în temeiul legii (hotărârea Parlamentului), legiuitorul nu prevede niciun remediu efectiv pentru a proteja persoana vătămată ca urmare a existenţei unui viciu de nelegalitate al respectivului act de demitere. (…) Considerăm că legea criticată încalcă prevederile privind dreptul la un proces echitabil reglementat în art. 6 al CEDO, cât şi accesul liber la justiţie (art. 21 din Constituţia României) şi dreptul de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei (art. 52 din Constituţie)”, spune şeful statului.

El solicită CCR să constate că prevederile actului normativ sunt neconstituţionale.