Klaus Iohannis solicită CCR să constate că Legea privind achiziţionarea Vilei Florica este neconstituţională în ansamblu

În luna martie, Ionuţ Vulpescu, ministru al Culturii şi Identităţii Naţionale la acea vreme, a anunţat că instituţia vrea să îşi exercite dreptul de preempţiune pentru Ansamblul Brătianu – vila Florica din judeţul Argeş.

„Am decis să fac demersurile ca statul, Ministerul Culturii, să îşi exercite dreptul de preempţiune pentru Ansamblul Brătianu – vila Florica din judeţul Argeş”, a afirmat Ionuţ Vulpescu.

El a mai spus: „Am deschis toate procedurile, astfel încât statul român să poată purta discuţii. Am luat această decizie şi în contextul Centenarului de anul viitor. Rolul ministerului este important. Am promis că toate casele care au legătură cu făuritorii Marii Uniri să aibă parte de atenţia noastră. Vom păstra, sper, în funcţie de negocieri, această vilă”.

Domeniul Florica – format din conac, fermă, capelă, cramă, gară şi chiar un observator astronomic, toate amplasate în mijlocul unui vast parc, înconjurat de podgoriile de la Ştefăneşti – este opera primilor doi Brătieni, Ion şi Ionel, tată şi fiu, care – fiind pasionaţi constructori, în special ultimul – au transformat o cochetă casă de administraţie a moşiei într-o somptuoasă reşedinţă boierească, în care s-au luat importante decizii privind istoria noastră, potrivit culturabratianu.ro. Conform casei de licitaţii Artmark, conacul poate fi achiziţionat pentru minim 2 milioane de euro.

Alte articole

Când începe campania electorală pentru turul al doilea. Termenul până la care se pot contesta la CCR rezultatele primului tur

Klaus Iohannis, alături de Carmen Iohannis la vot. Înainte a mers la slujbă, la biserică

În prezent, pe acest domeniu îşi desfăşoară activitatea Centrul de Cultură „I.C. Brătianu”, instituţie finanţată de Consiliul Judeţean Argeş.

Legea la care se face referire în sesizarea preşedintelui României arată că ministerul este autorizat să realizeze procedura de achiziţie. Mai este prevăzut că Centrul de Cultură „Brătianu” îşi va continua activitatea în acest imobil, sub autoritatea Consiliului Judeţean Argeş.

„Având în vedere obiectul de reglementare, precum şi conţinutul normativ,  considerăm că Legea privind achiziţionarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş, de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale contravine prevederilor art. 1 alin. (4) şi (5), art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 şi art. 61 alin. (1) din Constituţie şi, în consecinţă, este neconstituţională în ansamblul său”, se arată în sesizare.

Legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relaţii sociale generale, fiind, prin esenţa şi finalitatea ei constituţională, un act cu aplicabilitate generală. „În măsura în care domeniul de incidenţă al reglementării este determinat concret, dată fiind raţiunea in personam/ut singuli a reglementării, legea dobândeşte un caracter individual, fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc”.

Obligativitatea respectării caracterului normativ al legii, mai transmite administraţia prezidenţială, a fost ridicată la nivel de principiu de către instanţa constituţională prin Decizia nr. 600/2005. „Astfel, chiar în absenţa unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu că legea are, de regulă, caracter normativ, natura primară a reglementărilor pe care le conţine fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale”.

„În ceea ce priveşte sfera interesului, ca element definitoriu al tipului de act de putere publică, în opinia Curţii Constituţionale «dacă scopul încheierii unui contract/acord vizează interesul părţilor, scopul legiferării, în orice cadru constituţional, vizează un interes general al societăţii. Din această perspectivă, aprobarea unui/unei contract/convenţii prin lege nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare ca activitate prin care se exercită puterea de stat, dat fiind că scopul contractului – act individual – vizează doar părţile şi interesele determinate ale acestora, în timp ce legea – act cu aplicabilitate eminamente generală – vizează societatea în general, reglementarea unei sfere cât mai largi de raporturi juridice în cadrul şi în interesul societăţii»”. 

Scopul legii deduse controlului de constituţionalitate nu vizează un interes general al societăţii, ci crearea premiselor încheierii unui contract cu titlu oneros între o entitate publică individualizată şi o entitate nedeterminată în vederea achiziţionării unui bun imobil individual determinat.

„Legea privind achiziţionarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş, de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale are caracter individual şi încalcă astfel dispoziţiile art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi ( 2) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie”.

Legea vizează un bun încadrat în lista monumentelor istorice. Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”) este încadrat în lista monumentelor istorice din judeţul Argeş, ca monument istoric clasa A, având codul AG-II-m-A-13805.01. 

În ceea ce priveşte transmiterea dreptului de proprietate, monumentelor istorice li se aplică regimul juridic special prevăzut de Legea nr. 422/2001.

Când proprietarii, persoane fizice sau juridice de drept privat, intenţionează să vândă monumente istorice, ei transmit serviciilor publice deconcentrate ale Ministerul Culturii înştiinţarea privind intenţia de vânzare, însoţită de documentaţia stabilită prin ordin al ministrului Culturii.

Serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii transmit ministerului înştiinţarea, documentaţia şi propunerea de răspuns, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestora. Termenul de exercitare a dreptului de preempţiune al statului este de maxim 25 de zile de la data înregistrării înştiinţării, documentaţiei şi a propunerii de răspuns la Ministerul Culturii sau, după caz, la serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii.

Titularii dreptului de preempţiune vor prevedea în bugetul propriu sumele necesare destinate exercitării dreptului de preempţiune, iar valoarea de achiziţionare se negociază cu vânzătorul. În cazul în care ministerul sau serviciile publice deconcentrate ale acestuia nu îşi exercită dreptul de preempţiune în termenul legal, acest drept se transferă autorităţilor publice locale, care îl pot exercita în maximum 15 zile. Comunicările privind neexercitarea dreptului de preempţiune au termen de valabilitate pentru întregul an calendaristic în care au fost emise, inclusiv pentru situaţiile în care monumentul istoric este vândut de mai multe ori.