Klaus Iohannis: „Suntem de acord cu acest nou acord de sancțiuni împotriva Rusiei”

„Suntem de acord cu acest nou acord de sancțiuni împotriva Rusiei”, a spus Klaus Iohannis. Cum era de aşteptat, liderii Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la o interdicţie a importului de petrol din Rusia înainte de summitul de două zile de la Bruxelles, în pofida negocierilor de ultimă oră dintre statele membre UE, relatează Reuters.

Klaus Iohannis a vorbit şi despre securitatea alimentară mondială, generată de războiul din Ucraina.

„Avem o temă pe care am menționat-o deja, securitatea alimentară. Prin evoluțiile economiilor au apărut sincope în lanțurile de aprovizonare. E legată de faptul că Ucraina, prin blocajele de la port, nu mai are posibilitatea să exporte cereale, grâu în special. De aici începe un efect de domino, până în Africa. Temele sunt sensibile. România poate să ofere un sprijin semnificativ. Deja o parte importantă e exportat din Ucraina prin România. Cu ajutorul nostru, pentru că oferim scutiri. Trebuie făcut mult mai mult”, a spus președintele României.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Klaus Iohannis, prezent la reuniunea Consiliului European. Războiul din Ucraina, securitatea alimentară și criza energetică, printre temele principale
Reuniţi la un summit la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre ale UE vor discuta un compromis elaborat luni dimineaţă şi care ar permite adoptarea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni europene împotriva Rusiei. Ideea acestui compromis este ca şefii de stat şi de guvern să convină în principiu pentru un embargo asupra petrolului rusesc, dar să lase pentru mai târziu detaliile implementării acestuia, relatează AFP şi Reuters.

Alte articole

Ucraina a lansat un atac masiv asupra Rusiei, în timpul Forumului Economic de la Sankt Petersburg. Moscova susține că a interceptat zeci de drone

Ucraina anunţă că drona explodată la Constanţa îi aparţine. Cum a ajuns la Constanţa

”Cred că ne îndreptăm către un acord asupra celui de-al şaselea pachet de sancţiuni” împotriva Rusiei, a declarat la sosirea la summit preşedintele francez Emmanuel Macron.

Alţii s-au arătat însă mai sceptici: ”Încă nu am ajuns acolo. Dar sunt încrezătoare că ulterior va exista o posibilitate ”, a spus preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La rândul său, premierul belgian, Alexander De Croo, a atras atenţia că ”nu sunt decizii uşoare”. Dar ”nu am nicio îndoială că în următoarele zile şi săptămâni vor fi luate deciziile”, a adăugat el.

Cât despre premierul ungar Vikor Orban, principalul oponent al embargoului petrolier contra Rusiei, acesta a afirmat la sosirea la summit că lucrurile nu arată bine în privinţa unui acord european pentru aplicarea acestei măsuri. ”Nu există niciun compromis deocamdată”, a spus el în faţa presei.

Lovitură pentru Ucraina. Regiunea Herson, controlată de ruşi, exportă cereale
Noul proiect de concluzii al summitului – care în aceste condiţii poate suferi modificări – menţionează adoptarea ”fără întârziere” a noului pachet de sancţiuni, inclusiv un embargo asupra petrolului rusesc care să fie instituit până la sfârşitul anului, ”cu o excepţie temporară pentru petrolul transportat prin conducte”, astfel încât măsura să fie acceptată şi de ţările membre care nu au ieşire la mare şi ar fi afectate mai sever de un embargo complet.

Textul prevede că extinderea embargoului asupra livrărilor prin conducte va fi discutată ulterior ”de îndată ce va fi posibil”. Legat de acest punct, un diplomat citat de AFP afirmă că vor avea loc mai târziu negocieri pentru sistarea de asemenea a importurilor de petrol rusesc prin oleoductul Drujba (care asigură o treime din aprovizionarea cu petrol a UE), a cărui ramură de nord deserveşte Germania, Austria şi Polonia, iar cea de sud Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia. Dar niciun calendar al discuţiilor nu este stabilit în acest stadiu.

Aşadar, chiar în cazul unui acord de principiu la summit, nu este de aşteptat ca liderii europeni să finalizeze acum termenii excepţiei temporare privind petrolul rusesc livrat prin conducte. Mai mult, ei ar urma să solicite miniştrilor de resort să găsească o soluţie de asigurare a concurenţei echitabile între statele care vor continua să cumpere petrol din Rusia şi cele care vor sista aceste importuri.

Refuzul Ungariei faţă de acest embargou în formula propusă la începutul lunii mai de Comisia Europeană, dar şi rezervele exprimate de alte state membre, în special Republica Cehă şi Slovacia, au împiedicat adoptarea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni europene împotriva Rusiei care duce o agresiune militară contra Ucrainei.

Guvernul de la Budapesta a motivat că Ungaria, neavând ieşire la mare, nu are alternative de înlocuire a petrolului pe care-l importă din Rusia prin conducte, având mai întâi nevoie de extinderea capacităţii conductei ce trece prin Croaţia, iar rafinăriile ungare ar avea nevoie de până la patru ani pentru a-şi adapta procesele tehnologice astfel încât să poată prelucra petrol cu caracteristici diferite de cel extras din Rusia.

Pentru toate acestea Budapesta a cerut Bruxellesului finanţări europene, respectiv circa 750 de milioane de euro pe termen scurt şi 18 miliarde de euro pe termen lung.

Însă o adoptare a acordului de principiu menţionat în proiectul de concluzii al summitului ar debloca aplicarea celorlalte elemente ale celui de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei pentru războiul asupra Ucrainei, respectiv excluderea celei mai mari bănci ruse, Sberkank, şi a altor două instituţii financiare ruseşti din sistemul SWIFT, precum şi interzicerea difuzării a trei posturi TV din Rusia.

În deschiderea summitului preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va avea o intervenţie prin legătură video, fiind aşteptat ca el să ceară înăsprirea şi mai mult a sancţiunilor împotriva Rusiei pentru ca acesteia să-i fie cât mai greu să susţină financiar războiul.