KLAUS IOHANNIS, susţinut de români în deciziile luate la Cotroceni. Datele ultimului SONDAJ de opinie

Potrivit sondajului INSCOP, românii manifestă o îngrijorare evidentă față de prelungirea confruntărilor din Ucraina și consecințele acestora.

Proximitatea geografică a acestui conflict, precum și mediatizarea tot puternică a scenelor dure de război sunt factor care contribuie puternic la îngrijorările românilor pe această problemă. 

Astfel, 64,4% consideră că situația conflictuală din Ucraina este periculoasă pentru România. Doar 17,9% consideră că acest conflict nu este periculos pentru România, în timp ce alți 17,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În acest context, decizia politică asumată de președintele Klaus Iohannis și susținută de toate partidele politice cu privire la creșterea alocărilor bugetare pentru armată este receptată favorabil de populație în contextul îngrijorărilor produse de situația din Ucraina.

Alte articole

Elena Udrea îl acuză pe Ilie Bolojan că a comandat un sondaj ca să candideze la prezidențiale: „Dacă ne pricepem puțin la politică și știm și puțină matematică, sondajul ridică mai multe întrebări decât dă răspunsuri”

SONDAJ INSCOP. Ce spun românii despre cabinetul Luca Niculescu, la două săptămâni de la instalare. Cât cred că va rezista noul guvern

69,7% dintre români sunt de acord ca România să aloce mai mulți bani pentru Armată. 12,7% nu sunt de acord ca România să aloce mai mulți bani pentru Armată, fiind de părere că ceea ce se întâmplă în Ucraina nu ne afectează. 17,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

CITEŞTE ŞI Klaus Iohannis, pe Facebook: Uciderea unor oameni nevinovaţi, act de cruzime şi barbarie

Indicatorul care măsoară sentimentele românilor față de alte țări arată menținerea unui nivel foarte ridicat de favorabilitate față de țările occidentale.

Astfel, comparativ cu măsurătoarea realizată acum jumătate de an, Germania se menține pe locul întâi în topul țărilor față de care românii declară sentimente mai degrabă pozitive cu 87,3% opțiuni (84,3% în iulie 2014). Alegerile prezidențiale câștigate de Klaus Iohannis au influențat probabil tendința de creștere a favorabilității românilor față de Germania.

Pe locul al doilea se menține Marea Britanie (84,7% sentimente pozitive), urmată de Spania cu 83,3% și Italia cu 82,1%. Practic, poziția primelor 4 țări rămâne neschimbată comparativ cu măsurătoarea din iulie 2014.
Pe locul al cincilea urcă Statele Unite ale Americii (80,8% declară sentimente mai degrabă pozitive), urmată de Franța care, cu 80,3%, încheie topul țărilor față de care peste 80% dintre români se raportează în mod favorabil.
Peste 70% dintre români manifestă sentimente mai degrabă pozitive față de Olanda (79,8%), Belgia (75,8%), Japonia (73,1%). Peste 60% dintre români manifestă sentimente mai degrabă pozitive față de Grecia (67,8%) și Republica Moldova (67,7%). Cum era de așteptat, Republica Moldova rămâne țara vecină față de care românii manifestă atitudinea cea mai favorabilă.

Peste 50% dintre români manifestă sentimente mai degrabă pozitive față de China (58,4%), Serbia (54,2%), Bulgaria (54,1%), Israel (53,1%) și Turcia (52,3%).

Prelungirea conflictului din Ucraina pare a avea consecințe negative în ceea ce privește simpatia românilor atât față de Ucraina (41% declară sentimente mai degrabă favorabile față de 45,2% în iulie), dar mai ales față de Rusia (25,4% declară sentimente mai degrabă favorabile, față de 37% care declarau acest lucru în iulie 2014). În fine, față de Ungaria, 38,1% declară sentimente mai degrabă pozitive, într-o scădere foarte ușoară comparativ cu iulie 2014 (40,4%).

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul şi a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015

Volumul eșantionului a fost de 1065 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor