Klaus Iohannis, victorie la CCR privind legea de titularizare a unor cadre didactice

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct. 2 şi pct. 6 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 sunt neconstituţionale”, precizează CCR într-un comunicat transmis AGERPRES.

Curtea a constatat, în esenţă, că soluţia legislativă prevăzută de textele de lege criticate contravine jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, cu consecinţa încălcării actului normativ care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor CCR.

Citește și: Fără bani de alocații și pensii, Guvernul Orban a găsit 1 miliard de lei pentru primării .

Preşedintelui Klaus Iohannis a sesizat CCR privind neconstituţionalitatea Legii pentru aprobarea OUG 21/2012 referitoare la modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale.

Alte articole

CCR declară neconstituțională testarea poligraf a angajaților de la ANAF, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și din vămi. Cum motivează Curtea decizia

Fostul judecător CCR, Petre Lăzăroiu, supărat că are pensie specială de numai 10.000 de euro pe lună: „Nu am putut să-mi fac o firmă!”

Conform legii, „cadrele didactice calificate care au participat şi obţinut în ultimii 3 ani nota/media cel puţin 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar au definitivarea în învăţământ şi sunt angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată pe acel post/catedră de cel puţin 3 ani de zile devin titulari în sistemul de învăţământ preuniversitar, li se modifică durata contractului încheiat cu unitatea de învăţământ, în durată nedeterminată, dacă postul didactic/catedra este vacant(ă) şi are viabilitate”.

De asemenea, „cadrelor didactice calificate care au participat în ultimii ani la concursul naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar, au obţinut nota/media de cel puţin 7, au definitivarea în învăţământ şi sunt încadrate cu contract individual de muncă pe durată determinată, mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), pe un post/catedră, li se modifică durata contractului de muncă în durată nedeterminată la data la care acumulează 3 ani pe postul/catedra respectiv(ă) şi acesta/aceasta are viabilitate pe durata nivelului de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial sau liceal, după caz”.

Preşedintele Klaus Iohannis atrage atenţia asupra faptului că, în prezent, potrivit art. 931 din Legea nr. 1/2011, pentru cadrele didactice calificate modificarea duratei contractului individual de muncă din durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei se poate realiza dacă acestea au promovat examenul de definitivat şi concursul naţional de titularizare cu nota/media de cel puţin 7, în condiţiile legii, şi dacă postul este vacant.

„Această dispoziţie nu înseamnă, însă, că un cadru didactic devine, implicit, titular pe post în sistemul de învăţământ dacă/atunci când postul capătă viabilitate. Mai mult de atât, prevederile art. 89 alin. (1), ale art. 90 alin. (1) şi ale art. 254 alin. (13) din Legea nr. 1/2011 stabilesc exhaustiv modalităţile de ocupare a posturilor didactice din învăţământul preuniversitar, dobândirea statutului de titular realizându-se în baza unui concurs deschis, la care pot participa toţi cei care îndeplinesc condiţiile legii. Ca atare, în conformitate cu aceste dispoziţii ale Legii nr. 1/2011, instituirea prin legea criticată a criteriului referitor la vechimea în ocuparea aceluiaşi post – cel puţin 3 ani – nu poate reprezenta însă un criteriu obiectiv şi calitativ pentru obţinerea titularizării”, se precizează în sesizare.

Şeful statului apreciază că prin modificările şi completările aduse Legii nr. 1/2011 „se creează un cadru legislativ confuz, cu reglementări şi condiţionări diferite pentru aceeaşi ipoteză normativă – obţinerea titularizării, ceea ce afectează claritatea şi predictibilitatea” legii. Astfel, prin această nouă reglementare se perpetuează o modalitate „paralelă” de accedere la calitatea de titular în învăţământul preuniversitar.

În sesizare se atrage atenţia şi asupra faptului că în 2018, prin decizia nr. 528, Curtea Constituţională s-a pronunţat „cu privire la o soluţie legislativă asemănătoare referitoare la instituirea unor modalităţi de obţinere a titularizării în învăţământul preuniversitar”. La vremea respectivă, CCR arăta că normele respectivei legi sunt „discriminatorii, întrucât permit recunoaşterea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar într-o altă modalitate decât concursul”, la care sunt obligate să se supună toate celelalte persoane care vor să acceadă la posturile didactice ca titulari.

„Soluţia legislativă, de instituire a unor noi modalităţi de obţinere a titularizării în învăţământul preuniversitar, a fost încercată de legiuitor în diverse formule în ultimii ani, de fiecare dată acestea fiind declarate neconstituţionale. Acest lucru a fost remarcat şi de instanţa constituţională, care a constatat, prin Decizia nr. 528/2018, că ‘toate acestea reiau soluţia legislativă constatată ca fiind neconstituţională într-o altă formulare. Astfel, într-o formă sau alta, toate aceste prevederi legale reglementează titularizarea unor cadre didactice care nu au promovat concursul naţional unic de titularizare, creând o modalitate paralelă de acces la funcţia de cadru didactic titular'”, menţionează Iohannis.