Korodi a cerut audit judiciar pentru a stabili dacă analiza proiectului Roşia Montană trebuie oprită

Auditul a fost cerut de ministrul demis al Mediului, Korodi Attila, la câteva zile după instalarea sa în funcţie.

„Am cerut acest audit, această analiză, însă rezultatele ei încă nu ne-au parvenit. Aşteptăm ca ele să sosească în următoarele zile„, a declarat, miercuri dimineaţă, ministrul demis Korodi.

Ministrul demis al Mediului a mai spus că a cerut verificarea eventualelor consecinţe ale deciziei judecătoreşti asupra procesului de evaluare a proiectului aceleiaşi firme de avocatură cu care Ministerul a colaborat în ultimii ani.

„Încă de când am preluat mandatul am fost întrebat dacă decizia judecătorească de la Alba Iulia impune oprirea proiectului minier. O asemenea decizie nu poate fi luată fără consultarea specialiştilor jurişti, astfel că am cerut atât Direcţiei juridice din minister cât şi, prin intermediul acesteia, casei de avocatură cu care ministerul lucrează de mai mulţi ani, să îmi spună ce trebuie făcut din punct de vedere juridic în situaţia generată de respectiva decizie judecătorească defintivă„, a declarat, miercuri dimineaţă, ministrul demis al Mediului, Korodi Attila.

Korodi a mai precizat că l-a anunţat de acest demers chiar şi pe şeful statului, la consultările cu acesta din seara de vineri, după ce Cabinetul a fost demis de Parlament în urma adoptării moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu. Korodi a reprezentat UDMR la aceste consultări, alături de preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor.

„I-am spus despre acest lucru şi şefului statului. L-am anunţat încă de vineri că 95 la sută evaluarea impactului proiectului asupra mediului ar trebui oprită şi că aşteptăm confirmarea acestei situaţii juridice de la specialişti„, a mai declarat Korodi.

Korodi Attila se află în plin proces cu investitorul de la Roşia Montană după ce, în 2008, în precedentul său mandat ministerial, tot în urma unei hotărâri judecătoreşti prin care certificatul de urbanism al proiectului a fost anulat, a decis oprirea procesului de evaluare a impactului proiectului minier asupra mediului.

Curtea de Apel Alba Iulia a anulat irevocabil, în 5 aprilie, în urma unei reclamaţii depusă de trei organizaţii non-guvernamentale, decizia din 2009 a Consiliului Local Roşia Montană prin care a fost validată procedura de vot privind Planul de Urbanism General (PUG) şi Planul de Urbanism Zonal (PUZ) pentru Zona de Dezvoltare Industrială Roşia Montană Gold Corporation.

La acel moment, Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation, susţinea că hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia nu afectează deciziile Consiliului Local Roşia Montană privind adoptarea planurilor de urbanism, ci doar procedura de vot, iar procesul de avizare a proiectului continuă.

„Decizia Curţii de Apel Alba Iulia nu se aplică în privinţa deciziilor din 2002 ale Consiliului Local Roşia Montană de a adopta documentaţia PUG şi PUZ, despre care ştim că sunt încă valide şi legale (…) Compania confirmă că toate procedurile existente de avizare, care sunt foarte avansate, vor continua în acord cu prevederile legale. În plus, noul proiect de documentaţie de urbanism pentru proiect este într-un stagiu avansat (…) şi va rezulta în emiterea unui noi PUZ. Comunităţile locale afectate de proiect au iniţiat de asemenea procedurile pentru un nou PUG„, preciza un comunicat al companiei.

În 18 aprilie, RMGC anunţa că Tribunalul Cluj a respins o nouă acţiune a unor organizaţii neguvernamentale care cereau anularea certificatului de urbanism pentru proiectul Roşia Montană, compania apreciind că în aceste condiţii documentul este „în vigoare şi perfect aplicabil”.

„Tribunalul Cluj a validat ieri (marţi, 17 aprilie – n.r.), din nou, Certificatul de Urbanism 87 din 2010, respingând acţiunea unor ONG-uri care se opun prin orice mijloace creării de locuri de muncă, într-o zonă în care peste 80 la sută dintre locuitori nu au un loc de muncă stabil”, afirmau reprezentanţii companiei miniere, într-un comunicat de miercuri.

Potrivit RMGC, cererea de anulare a certificatului de urbanism pentru mina din Apuseni fusese formulată de Asociaţia Aurarilor Alburnus Maior şi Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu. Compania amintea că, în decembrie anul trecut, Tribunalul Bucureşti a respins o acţiune similară formulată de Greenpeace şi Centrul de Resurse Juridice, iar în mai 2011 Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv şi irevocabil o cerere de suspendare a aceluiaşi document.

„Astfel, Certificatul de Urbanism 87 din 2010 este în vigoare si perfect aplicabil”, scriau reprezentanţii RMGC.

Decizia pronunţată de Tribunalul Cluj nu era defintivă, putând fi atacată cu recurs.