La Odorheiu Secuiesc, elevii scriu povești româneşti. Cum a ajuns la tipar antologia „Biblioteca fermecată”

De Ziua Culturii Naționale, curtea Liceului Teoretic „Marin Preda” din Odorheiu Secuiesc era plină de emoție și nerăbdare. Într-o sală luminată de afișe colorate și de zâmbetele elevilor, a fost lansată cartea „Biblioteca Fermecată”, un volum de povești scrise de tineri pentru copii, publicat cu sprijinul Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României.

Proiectul a pornit dintr-o idee simplă, propusă de profesoara de limba română Andreea Tidor: liceenii să scrie povești pentru elevii din clasele primare. A fost o provocare care s-a transformat într-un exercițiu de creativitate colectivă. Timp de luni întregi, tinerii au scris, au desenat, au rescris. Iar azi, la lansare, și-au ținut în mâini propria carte.

„Biblioteca Fermecată” nu este o antologie clasică. Este un volum în care fantezia și umorul se amestecă cu observații despre lumea de azi, un amestec firesc între inocență și reflecție, semnat de adolescenți care au înțeles că literatura poate fi o formă de generozitate. Cartea este dedicată copiilor din ciclul primar, cei care descoperă pentru prima dată bucuria lecturii.

Lansarea a avut loc imediat după un moment artistic dedicat lui Mihai Eminescu și Ion Creangă, susținut de elevi. Scenele inspirate din viața și opera celor doi prieteni din literatura română au fost urmate de surpriza pregătită de profesoară: fiecare elev a primit câte un exemplar din cartea la care a contribuit.

Alte articole

”Are o sarcină extrem de grea!”. Radu Vâlcan a dat-o de gol pe Adela Popescu

Cutremur în România cu magnitudine de 3,6 grade pe scara Richter. În ce zonă a fost resimțit

„E un sentiment ciudat să te vezi tipărit. E ca și cum ai deveni parte dintr-o poveste mai mare decât tine”, a spus unul dintre autori, cu un zâmbet care spunea mai mult decât cuvintele.

După lansare, elevii au susținut un recital de poezii de Mihai Eminescu, traduse în mai multe limbi. În Harghita, o regiune în care limbile și tradițiile se împletesc zilnic, acest gest a avut valoarea unui mesaj: cultura poate fi un teren comun.

Liceul „Marin Preda” este recunoscut în județ pentru standardele sale educaționale și pentru proiectele culturale care depășesc granițele școlii. Numele instituției nu a fost ales întâmplător: scriitorul Marin Preda a trăit o vreme în zonă, iar spiritul său realist și curajos se reflectă și astăzi în inițiativele profesorilor.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI), gafă monumentală de Ziua Culturii Naționale. Au citat greșit din Mihai Eminescu, n-au indicat nici măcar titlul corect

Evenimentul de la Odorheiu Secuiesc a fost o formă de celebrare a culturii vii, nu a celei închise între coperte. Cartea „Biblioteca Fermecată” este dovada că educația poate deveni creație și că tinerii pot fi autori, nu doar cititori.

În semn de continuitate culturală, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României marchează tot pe 15 ianuarie Ziua Culturii Naționale prin difuzarea spectacolului „Eminescu, ziditorul limbii române”. Montarea, realizată de regizoarea Ruxandra Bălașu, cu actorul Marius Bodochi în rol principal, va fi disponibilă de la ora 18:00 pe canalul de YouTube și pe pagina de Facebook a Fundației.

Spectacolul reconstituie viața poetului într-o formă modernă, gândită pentru publicul tânăr, și aduce în prim-plan ideea de identitate culturală prin limbaj, emoție și reflecție.

176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Curiozități mai puțin știute despre viața poetului național al României: de la „Luceafărul” rescris de mii de ori la planeta care îi poartă numele