„Continuarea relaxării fiscale și salariale în anul 2018 va pune în pericol nu numai încadrarea în criteriile de convergență nominală, ci și respectarea indicatorilor din tabloul de bord monitorizat de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European. Dacă în 2014 și 2015 România îndeplinea 13 din 14 indicatori ai tabloului de bord, situându-se la egalitate cu Cehia și Polonia, dar mult mai bine decât toate statele vest europene, în prezent România îndeplinește 12 criterii, pentru că indicele de prețuri imobiliare anul trecut a depășit valoarea prag de 6%, iar în curând va îndeplini 11 criterii, deoarece indicele costului unitar cu forța de muncă va depăși anul acesta 12%. În aceste condiții, o eventuală depunere a candidaturii de a adera la zona euro în viitorul apropiat ar fi respinsă din start”, a afirmat Lazea, la conferința „România și aderarea la zona euro”, organizată de Institutul European din România (IER) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Potrivit acestuia, convergența reală înseamnă lucruri concrete.

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

Jumbo anunță schimbări de marketing după ce anul trecut a ...

Taxa de 1 euro pentru pasagerii care aterizează pe aeroporturile ...

„Multă lume, când aude de convergența reală, fie se gândește strict la PIB pe cap de locuitor, ceea ce este insuficient, e numai o mică parte, fie că este un nou limbaj de lemn impus de Bruxelles, un fel de bruxelleză, care nu înseamnă mare lucru. Această convergență reală înseamnă lucruri foarte concrete, clare și care beneficiază țării care le aplică. Convergența reală presupune creșterea PIB-ului potențial care, la rândul său, presupune reforme structurale care să maximizeze componentele care intră în PIB-ul potențial, anume capitalul, forța de muncă și productivitatea totală a factorilor”, a explicat oficialul BNR

Lazea a subliniat că numai o creștere economică bazată pe aceste trei componente — capital, forță de muncă și productivitatea totală a factorilor — este sănătoasă și sustenabilă în timp.

„O creștere economică bazată numai pe stimuli fiscali, salariali și monetari nu este sustenabilă și, mai devreme sau mai târziu, este reversibilă. E pe deplin de înțeles această ambiție de a arde etapele și de a ajunge cu PIB-ul pe locuitor cât mai aproape de restul Europei, dar dacă această ardere a etapelor se face de o manieră nesustenabilă este ca un foc de paie care va dura un timp scurt și apoi se va stinge”, a precizat el.

Lazea: Criteriile referitoare la deficit, inflație și dobânzi, în pericol pentru adoptarea euro

Criteriile de adoptare a euro referitoare la deficitul bugetar, inflație și dobânzi pe termen lung sunt în pericol, a declarat Valentin Lazea, economist șef la Banca Națională a României (BNR) și secretar al Comitetului de pregătire pentru trecerea la euro.

„Politicile de relaxare fiscală și salarială începute în vara anului 2015 și accentuate în anii 2016 și 2017 de guverne cu coloraturi diferite politice, astfel de politici de relaxare fac dificilă încadrarea în continuare în criteriile nominale. Cel mai mare pericol de depășire îl reprezintă deficitul bugetului consolidat situat la nivelul limită de 3% din PIB și care, conform prognozei Comisiei Europene, riscă să depășească acest nivel mergând spre 3,9% la anul, dacă nu se iau măsuri compensatorii”, a spus Lazea, în conferința „România și aderarea la zona euro”, organizată de Institutul European din România (IER) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Potrivit sursei citate, nu numai criteriul deficitului bugetar consolidat este în pericol.

„Sunt alte două criterii care riscă să nu mai poată fi îndeplinite începând cu anul viitor din cauza acestor politici prociclice. Acestea sunt criteriile referitoare la inflație, acel indice armonizat al prețurilor de consum, și cel referitor la dobânzile pe termen lung. Criteriul legat de inflație este o țintă mișcătoare care, la nivelul lunii septembrie, era de 1,5 puncte procentuale peste 0,4%, care este media celor mai performante trei state, cu alte cuvinte 1,9%. România îndeplinea criteriul în septembrie. Să presupunem că la anul va fi în jur de 2% acest criteriu de inflație, numai că noi, pe prognoza actuală de creștere a inflației, vom depăși în martie 2018. Chiar dacă criteriul s-ar duce, printr-un noroc pentru noi la 2,5%, și acesta ar fi depășit, probabil, pe la mijlocul anului 2018, conform prognozelor noastre”, a mai arătat oficialul BNR.