Duminică, 18 ianuarie 2026, la Antena 3 CNN, Marius Lazurca a fost întrebat de ce preşedintele Nicuşor Dan nu va participa la Forumul Economic Mondial de la Davos. Oficialul a precizat că România va fi reprezentată la eveniment de ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu.
„Faptul că România este reprezentată la Davos, la nivel înalt, este deja o parte din răspunsul pe care am să vi-l dau. Nu e neobişnuit ca statele să fie reprezentate la acest eveniment de către miniştrii lor de externe. În al doilea rând, decizia preşedintelui este uşor de înţeles şi o să o explic foarte concis. Agenda preşedintelui, oricărui preşedinte, este sub asediul urgenţelor, crizelor şi priorităţilor. Principalul exerciţiu pe care trebuie să-l facă orice şef de stat este să prioritizeze crizele, urgenţele şi evenimentele care se bulucesc pe agenda domniei sale”, a afirmat Marius Lazurca.
El a mai declarat că decizia de a rămâne în ţară a fost luată în urma unor discuţii aprofundate şi adesea în contradictoriu.
„În momentul în care această decizie a fost luată, trebuie să vă spun că ea a fost luată nu uşor şi în urma unor discuţii aprofundate şi adesea în contradictoriu cu privire la oportunitatea prezenţiei domniei sale la Davos. Până la urmă preşedintele a decis să rămână în ţară. Mesajul domniei sale către români fiind «nu umblu teleleu prin lume când sunt lucruri atât de importante care reclamă prezenţa mea în ţară, mai cu seamă când consilierii mei nu îmi pot construi suficientă substanţă pentru prezenţa mea la Davos». Aşadar, dacă e cineva de blamat, eu sunt acela”, a mai transmis consilierul prezidenţial.
Potrivit Ministerului român de Externe, la cea de-a 56-a ediție a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, România va fi reprezentată de ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, precum și de consilierul prezidenţial Radu Burnete.
MAE precizează că tema centrală a ediţiei din acest an este susţinerea dialogului, „pe fondul unor fragmentări politice şi ideologice tot mai evidente”. Conform sursei citate, temele abordate se vor baza pe cinci provocări majore la nivel global: cooperarea într-o lume contestată, deblocarea unor noi surse de creştere, investiţiile în capitalul uman, promovarea responsabilă a inovaţiei, creşterea prosperităţii globale, MAE.