Lecţia japoneză: Arta de a savura un ceai cu calm

Într-un decor simplu, delimitat de panouri şi cu un covor gros, japonez, pe jos, Michiko Nojiri, îmbrăcată într-un kimono în culori pale, îşi aşteaptă oaspeţii. Se retrage după panou şi cei doi musafiri intră în cadrul aranjat pe scena cafenelei Godot din Centrul Vechi al Bucureştiului. Cei doi, maestrul Gabriel Căciulă, care a studiat cultura japoneză timp de peste 20 de ani, şi o tânără, îşi salută gazda, care apare discret de după panou.

Cu gesturi calme şi lente, în genunchi, Michiko Nojiri pregăteşte ceaiul, ştergând, din când, în mod ritualic, obiectele folosite cu o bucată de material, aşezată la brâul kimonoului. Când primesc ceaiul verde închis şi concentrat, oaspeţii, aşezaţi tot în genunchi, au schimburi de replici minime cu gazda, traduse politicos în limba engleză. „Sper că nu este prea fierbinte”, spune Michiko Nojiri, aplecându-se uşor în faţă. „Nu, nu, e foarte bine”, îi răspunde tânăra invitată.

„Ceremonia ceaiului nu este prezentată ca ceva exotic, ci vrem să vă arătăm cum oferim o cană de ceai unui oaspete, cu calm”, spune Michiko Nojiri, care este director al Şcolii Urasenke Europa, filiala din Roma.

Cel care o ajută să explice ritualul servirii ceaiului este Gabriel Căciulă.

Alte articole

Cum îți menții silueta în sezonul rece: Băutura care îți taie pofta de dulce și de fast-food

Ceaiul care face minuni pentru organism. Se consumă de două ori pe zi, înainte de masă

Nojiri a declarat că în ceremonia servirii ceaiului, cel mai important lucru este transmiterea stării de calm oaspetelui, fără grabă şi părăsind toate grijile cotidiene: „În tradiţia europeană, comunicarea are de-a face cu limba. Modul nostru tradiţional de a comunica este fără ajutorul limbajului. Dacă suntem calmi şi deschişi, putem înţelege direct mesajul”.

„Am început să pierdem din simplitatea cu care o pisică poate să cadă în picioare, din onestitatea unei declaraţii de dragoste. Ce se întâmplă în realitate în ceremonia ceaiului este dincolo de exotism. Este o linişte profundă prin care putem simţi cealaltă persoană complet”, completează Gabriel Căciulă.

Acesta a explicat, pentru cele câteva zeci de persoane prezente în cafeneaua situată în Centrul vechi al Capitalei, faptul că ceremonia servirii ceaiului încununează, de cele mai multe ori, o vizită care durează de la patru la şase ore.

După prezentarea acestui ceremonial, majoritatea spectatorilor au primit căni cu ceai.

„Nu vrem ca spectatorii să încerce să copieze stilul japonez”, a spus Michiko Nojiri. Scopul său este să explice că, în primul rând, ceremonia servirii ceaiului este una a calmului. „Dacă nu poţi să bei ceai cu adevărat, poţi să bei cafea”, a răspuns maestra glumind unei tinere care a întrebat, din public.

Prezentarea ceremoniei servirii ceaiului, de luni, face parte dintr-o serie mai amplă de evenimente organizate de Ambasada Japoniei la Bucureşti în noiembrie, „luna Japoniei”. Seria a inclus, printre altele, o expoziţie de fotografie dedicată reconstrucţiei Japoniei după cutremurul din martie şi o demonstraţie de preparare de sushi.