Legea a fost publicată în Monitorul Oficial! Începând cu data de 1 iulie, se elimină aceste pensii

Legea nr. 192/2023  pentru abrogarea capitolului XI din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor a fost publicată în Monitorul Oficial, la 28 iunie.

Prin această lege se elimină indemnizațiile pentru limită de vârstă ale parlamentarilor, așa-numitele pensii speciale. Legea intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Marcel Ciolacu, primele măsuri pentru când devine premier: „Cei cu pensii speciale au interzis în Guvern”
Teoretic, sâmbătă, 1 iulie 2023, pensiile speciale ale parlamentarilor vor fi eliminate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Rămâne de văzut, însă, dacă pensiile speciale ale parlamentarilor vor fi cu adevărat eliminate.

Alte articole

România încă așteaptă decizia Comisiei Europene în legătură cu pensiile speciale. Pîslaru: „Am un optimism rezervat”

Un român încasează lunar o pensie de 25.488 de lei. Top pensii speciale în România

Potrivit Avocatnet.ro, legea riscă să aibă probleme de constituționalitate.

Ce prevede Legea nr. 192/2023
Articolul I

Capitolul XI „Indemnizația pentru limită de vârstă“, cu art. 49 și 50, din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

Articolul II

De la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata indemnizațiilor pentru limită de vârstă acordate în baza prevederilor art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul III

Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificarea adusă prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Curtea Constituţională va discuta pe 26 iulie sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu şi cla legea privind cumulul pensiei cu salariul.

ÎCCJ a anunţat, joi, că a decis să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu şi cu legea privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut miercuri de Parlament, fiind în faza de control al constituţionalităţii, înainte de a fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

Premierul contrazice Comisia Europeană. Nicolae Ciucă: „Pensiile militare nu intră la capitolul ‘pensii speciale’”
”La data de 29.06.2023, ora 13.00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, În temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată,  Cu participarea unui număr de 87 de judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege,   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis,în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: l Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare”, conform unui comunicat al ÎCCJ.

În ambele cazuri este vorba despre actele normative în întregime, conform ICCJ.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023)

”Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă”, precizează ÎCCJ.

Sub primul aspect, a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă:

• Caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării. Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalităţii coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
  Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
  Încălcarea art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie sub aspectul clarităţii şi previzibilităţii normei juridice.
  De asemenea, instanţa supremă a constatat că se impune examinarea următoarelor motive de neconstituţionalitate intrinsecă:
• Încălcarea art.124 alin.(3) prin raportare la art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie referitoare la independenţa justiţiei şi la statul de drept.
  Încălcarea art.44 din Constituţie şi art.1 din Protocolul adiţional nr.1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, prin dispoziţiile art.I pct.2 din Lege, cu referire la abrogarea alin.(2) al art.211 din Legea nr.303/2022 şi ale art.I pct.4 din Lege, cu referire la art.211 alin.(41) din Legea nr.303/2022.
  Încălcarea principiului egalităţii în drepturi prevăzut de dispoziţiile art.16 coroborat cu art.53 din Constituţie.
  Încălcarea dispoziţiilor art.1 alin.(5), art.16 alin.(1) şi art.56 alin.(2) din Constituţie prin prevederile art.XIII din Lege cu referire la art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.
  Încălcarea art.1 alin.(4) din Constituţie privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială şi respectul reciproc între autorităţile statului, inclusiv prin raportare la dispoziţiile art.147 din Constituţie.
  Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare (PL-x nr.421/2021)

Şi în acest caz, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă:

Caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării. Încălcărarea art.1 alin.(5) privind principiul legalităţii coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) şi n) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art.1 alin.(3) şi (5) prin raportare la art.53 din Constituţie cu privire la principiul securităţii raporturilor juridice, a clarităţii şi previzibilităţii reglementării şi a statului de drept.