Legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, modificată

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari PSD şi PNL, are ca scop, menţionat în raportul Comisiei de buget a Senatului, corelarea prevederilor actualei legi a Curţii de Conturi cu standardele internaţionale de audit şi o mai bună transparenţă şi responsabilitate în gestionarea fondurilor din sectorul public şi în administrarea patrimoniului.

Dacă în legea în vigoare Curtea de Conturi prezenta Parlamentului doar un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând neregulile constatate, în proiectul adoptat de Senat Curtea de Conturi prezintă Parlamentului încă două rapoarte pe lângă cel stipulat anterior şi anume un raport anual de activitate a Curţii de Conturi şi raportul public anual referitor la stadiul implementării recomandărilor formulate ca urmare a activităţilor specifice desfăşurate.

Potrivit actului normativ, adoptat cu 76 de voturi „pentru”, 7 – „împotrivă” şi 5 abţineri, la cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează cele constatate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Autoritatea de audit este singura autoritate naţională competentă să efectueze audit public, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene şi cu legislaţia naţională, putând realiza verificări la sediile entităţii auditate şi ale beneficiarilor de fonduri nerambursabile acordate României de Uniunea Europeană, precum şi la locul de implementare a proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile acordate României de Uniunea Europeană”, se arată în proiectul adoptat.

Alte articole

Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, anchetată. Senatul a dat votul final luni

Dominic Fritz riscă să-şi piardă mandatul. Legea integrităţii a trecut și de Senat, cu votul a 11 parlamentari USR. „Amendamentul Fritz” loveşte alţi 47 de aleşi

Propunerea legislativă stipulează că preşedintele Curţii de Conturi sesizează organele de drept în cazul unor indicii temeinice constatate în rapoartele de audit.

„În situaţiile în care în rapoartele de audit se constată existenţa unor fapte pentru care există indicii temeinice că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, consilierul de conturi raportor propune plenului, odată cu aprobarea raportului de audit, aprobarea sesizării organelor de urmărire penală. Sesizarea organelor în drept se efectuează de preşedintele Curţii de Conturi. În termen de 10 zile de la sesizarea organelor în drept se informează entitatea audiată în scris”, se menţionează în actul normativ.

O altă prevedere stabileşte că „persoanele care au îndeplinit funcţia de consilier de conturi beneficiază de pensie de serviciu, aceasta fiind actualizată ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui consilier de conturi în activitate, în condiţii identice de funcţie”.