Legea de ratificare a Acordului privind scutul antirachetă, aprobată de Senat

Acordul a avut voturi favorabile din partea celor 90 de senatori ce au fost prezenţi la şedinţă.

Proiectul de ratificare a acordului, ce are un caracter ordinar, a fost adoptat de Senat, aceasta având calitatea de Cameră decizională.

Adoptarea documentului a fost susţinută în plen de către ministrul de Externe Teodor Baconschi. El a îndemnat parlamentarii să voteze pentru proiectul de lege privind scutul antirachetă, având în vedere faptul că „acordul este primul instrument juridic negociat în întregime şi încheiat de Statele Unite în cadrul noului concept privind apărarea împotriva rachetelor balistice lansat de către preşedintele SUA în septembrie 2009”.

Acesta a mai precizat că „Valoarea acordului constă şi din consacrarea, pentru prima oară într-un document bilateral obligatoriu din punct de vedere juridic, a parteneriatului strategic româno-american. Amplasarea unor elemente ale sistemului antirachetă al SUA reprezintă o contribuţie foarte importantă la securitatea României, a SUA şi a întregii Alianţe”.

Alte articole

Lipsa parteneriatului civil ar putea costa România 1 milion de euro pe zi: „Ne vor pune pe toți la plată dacă nu respectăm tratatele internaționale”

Tot mai multe țări europene reintroduc armata obligatorie. Ce se întâmplă cu stagiul militar în România

El le-a reamintit senatorilor că, potrivit articolului 3(4) al acordului, SUA se angajează să apere România împotriva unui atac cu rachetă sau a unei ameninţări. Totodată, Baconschi a amintit că prevederile scutului vizează „neafectarea jurisdicţiei şi suveranităţii” României, precum şi obligaţia forţelor SUA de a respecta legislaţia română

„Răspunderea juridică privind scutul exclude responsabilitatea României pentru eventuale prejudicii produse în afara teritoriului său”, a mai spus Baconschi, amintind de asemenea că acordul prevede ca toate costurile sa fie suportate de SUA.

La şedinţă au asistat şi ambasadorul SUA la Bucureşti şi Mark Gitenstein. În plenul Senatului au mai luat cuvântul preşedinţii celor doua comisii de specialitate-Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, precum şi senatorii Georgică Severin, Dumitru Oprea şi Mircea Geoană.

„Cred că nu este niciun fel de îndoială cu privire la momentul extraordinar de complicat pe care omenirea îl traversează. Nu există îndoială că suntem într-un moment de reaşezare la nivel global, că este un moment de mare incertitudine cu privire la destinul Europei şi al zonei noastre. Nu e greu să observi că, simultan, au apărut crize extraordinare. La Răsărit se recreează o formă reinventată de imperiu. Anunţul acestui început de reconsolidare a spaţiului ex-sovietic, de o formulă neoţaristă, cu Rusia, Belarus şi Kazakhstan, reprezintă un elelment care trebuie să ne preocupe. De asemenea, ce se întâmplă în zona Euro, cu ascensiunea Chinei, cu tensiunile la nivel global în Orientul Mijlociu, în Iran trebuie să ne preocupe. De aceea, acest Acord este un gest defensiv al democraţiilor occidentale şi al NATO”, a spus Mircea Geoană.

În cadrul plenului Camerei Deputaţilor proiectul a fost adoptat pe 16 noiembrie cu 260 de voturi „pentru”, 4 voturi „împotrivă” şi o abţinere.

Pe durata negocierilor, delegaţia americană a fost condusă de Ellen Tauscher, echipa României fiind condusă de secretarul de stat Bogdan Aurescu.