Legea mirosului pune pe jar România. Ce îi cer fermierii lui Klaus Iohannis. Precizări de la Cornel Zainea, iniţiator Legea Mirosurilor

Fermierii îi cer preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge "legea mirosului" pe motiv că acest act normativ, care a fost adoptat recent de Parlament, le-ar afecta afacerile. Federaţia Naţională Pro Agro susţin că, în prezent, nu există "aparatură care să poată constata depăşirea unor valori olfactive". Din acest motiv, fermierii s-ar putea confrunta cu "un număr foarte mare de reclamaţii".

RomaniaTV.net
20 iun. 2020, 11:27
Legea mirosului pune pe jar România. Ce îi cer fermierii lui Klaus Iohannis. Precizări de la Cornel Zainea, iniţiator Legea Mirosurilor

Reprezentanţii Pro Agro susţin că măsurile impuse prin legea mirosului sunt mai drastice decât legislaţia europeană.

„În contextul în care, în data de 17 iunie, s-au adoptat în Camera Deputaţilor modificări la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 – ‘Legea mirosului’ -, considerăm că se impun unele clarificări. Având în vedere că în foarte multe cazuri s-au eliberat autorizaţii de construcţie pentru construcţii civile în mediul urban, fără a se ţine cont de exploataţiile existente din sectorul zootehnic, cu încălcarea principiului noului venit, specific protecţiei mediului, ne vom găsi în situaţia în care vor apărea un număr foarte mare de reclamaţii.

Coroborând cu faptul că, la acest moment, nu există aparatură care să poată constata depăşirea unor valori olfactive, există premisa unor decizii părtinitoare în detrimentul fermelor existente. Pentru aceste motive, solicităm preşedintelui României să nu promulge acest proiect normativ, fiind evident că în cazul în care modificările ar intra în vigoare numărul plângerilor împotriva fermierilor din sectorul zootehnic ar creşte, nefiind posibilă verificarea tehnică a unei eventuale depăşiri a disconfortului olfactiv”, se arată într-un comunicat al Federaţia Naţională Pro Agro.

Legea mirosului îi revoltă pe fermieri. „Iniţiatorii acestui proiect nu cunosc realităţile din teritoriu”

Federaţia cere tratarea problemei disconfortului olfactiv în aşa fel încât să asigure protejarea fermelor deja existente, precum şi asigurarea mijloacelor tehnice care să depisteze eventualele depăşiri ale cotelor şi apariţia unui disconfort olfactiv.

De asemenea, Pro Agro avertizează că un număr mare de ferme nu-şi vor mai putea continua activitatea dacă legea mirosului intră în vigoare. Acest lucru va duce la apariţia unui număr semnificativ de şomeri pe piaţa muncii şi va slăbi independenţa alimentară a României, susţin reprezentanţii Federaţiei.

„Solicităm tratarea acestei probleme de o manieră responsabilă, raportat la efectele negative pe care le poate produce, respectiv la stânjenirea fără motiv a fermelor româneşti, care poate duce inclusiv la încetarea activităţii, pentru nişte motive care nu pot fi dovedite şi înregistrate cu vreo aparatură tehnică. Ne manifestăm opoziţia faţă de acest proiect legislativ, fără să identificăm vreo oportunitate, mai ales în condiţiile în care mediul asociativ, partenerii sociali, nu au fost consultaţi cu privire la dispoziţiile ce ar urma să intre în vigoare. Este evident că iniţiatorii acestui proiect nu cunosc realităţile din teritoriu, respectiv nu cunosc impactul negativ ce ar urma să fie resimţit de către fermieri”, notează sursa citată.

Ce prevede legea mirosului

Legea mirosului sau a mirosurilor a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Actul normativ aduce modificări importante la textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Mai exact, primarii vor putea dispune ”încetarea temporară sau definitivă a activităților generatoare de poluare, disconfort olfactiv, în vederea aplicării unor măsuri de urgenţă sau pentru nerespectarea programului pentru conformare şi/sau a planului de gestionare a disconfortului olfactiv, după caz”.

Noua lege a fost inițiată de către un parlamentar USR, Cornel Zainea.

„De ce avem nevoie de o lege a mirosurilor? Deoarece avem vid legislativ, iar Garda de Mediu a spus că nu poate da amenzi și sancționa poluatorii deoarece nu există cadru legal. Mirosurile afectează pe toată lumea. Dacă pute, pute și pentru USR-ist, și pentru PSD-ist, și pentru UDMR-ist, și pentru sărac, și pentru bogat. Și pentru cetățean, și pentru politician”, a spus acesta în plen.

Potrivit agrointel.ro, legea s-a bucurat de o mare susținere în toate partidele: a fost votată în Parlament, cu 309 voturi pentru și o abținere.

Mirosul supravegheat de autorităţile locale

Legea mirosurilor introduce în legislația românească termenul de ”disconfort olfactiv”, definit ca fiind ”efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naţionale, europene și internaționale în vigoare”.

Tot prin această lege este introdus și ”planul de gestionare a disconfortului olfactiv – plan de măsuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în intervale de timp precizate, în scopul identificării, prevenirii şi reducerii disconfortului olfactiv care se realizează atât în cazul unor instalaţii/activități noi sau a 2 instalaţiilor/activităților existente cât şi în cazul unor modificări substanţiale ale instalaţiilor/activităților existente”.

„Planul de gestionare a disconfortului olfactiv se elaborează de către operatorii economici/titularii activităților care pot genera disconfort olfactiv”, se arată în noua lege votată de deputați.

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin autoritățile publice din subordinea sa, supraveghează și controlează aplicarea prevederilor legale privind protecția atmosferei și gestionarea zgomotului ambiental, în care scop:
a) dispune, în scris sau în actul de control, încetarea temporară sau definitivă a activităților generatoare de poluare, disconfort olfactiv, în vederea aplicării unor măsuri de urgenţă sau pentru nerespectarea programului pentru conformare şi/sau a planului de gestionare a disconfortului olfactiv, după caz;
b) solicită aplicarea măsurilor tehnologice, a restricțiilor și interdicțiilor în scopul prevenirii, limitării sau eliminării emisiilor de poluanți și a disconfortului olfactiv
c) solicită luarea măsurilor în vederea respectării nivelului maxim admis al zgomotului ambiental.

Astfel, autoritățile locale vor avea obligația să reglementeze, inclusiv prin interzicerea permanentă sau temporară, desfășurarea activităților generatoare de mirosuri în zonele de locuit, recreere, odihnă, tratament și agrement și să controleze preventiv și la sesizarea publicului activitățile care nu se supun reglementării din punct de vedere al protecției mediului.

La elaborarea planurilor de urbanism și amenajarea teritoriului se vor prevedea, obligatoriu, și măsuri de prevenire și reducere a disconfortului olfactiv.

Marius Budăi, apel către Klaus Iohannis şi Ludovic Orban: „România suferă, domnilor!”

 

„Drept la replică al deputatului USR Cornel Zainea, inițiator Legea Mirosurilor:

În calitate de inițiator al Legii Mirosurilor, constat că în articolul publicat pe site-ul www.romaniatv.net, intitulat „Legea mirosului pune pe jar România. Măsurile, mai drastice decât în UE. Ce îi cer fermierii lui Klaus Iohannis”, autorul afirmă în mod eronat următoarele: „mai exact, primarii vor putea dispune ”încetarea temporară sau definitivă a activităților generatoare de poluare, disconfort olfactiv, în vederea aplicării unor măsuri de urgenţă sau pentru nerespectarea programului pentru conformare şi/sau a planului de gestionare a disconfortului olfactiv, după caz”.”

Primarii NU pot închide fermele din cauza mirosurilor. Atribuția de a dispune încetarea temporară sau definitivă a activităților generatoare de poluare sau disconfort olfactiv este de fapt a autorității publice centrale pentru protecția mediului, mai concret, în cazul de față, a Gărzii Naționale de Mediu și a autorităților subordonate (din care nu fac parte primarii). Garda Națională de Mediu și comisariatele județene subordonate acesteia reprezintă autoritatea publică centrală pentru protecția mediului cu rol de inspecție și control conform OUG 195/2005 privind protecția mediului.

De altfel, observăm că în continuarea articolului autorul preia modificarea adusă de Legea Mirosurilor la articolul 61 litera a) din OUG 195/2005 privind protecția mediului, de data aceasta în mod corect, caz în care nu putem constata decât că autorul face o confuzie între autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și primar:

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin autoritățile publice din subordinea sa, supraveghează și controlează aplicarea prevederilor legale privind protecția atmosferei și gestionarea zgomotului ambiental, în care scop:
a) dispune, în scris sau în actul de control, încetarea temporară sau definitivă a activităților generatoare de poluare, disconfort olfactiv, în vederea aplicării unor măsuri de urgenţă sau pentru nerespectarea programului pentru conformare şi/sau a planului de gestionare a disconfortului olfactiv, după caz;”

Prin urmare, vă rugăm să efectuați modificările necesare în vederea informării corecte a publicului.

De asemenea, tot pentru corecta informare a publicului, vă invităm să transmiteți și următoarele clarificări formulate de USR față de criticile aduse în spațiul public Legii Mirosurilor, care sunt menționate în articolul precizat, prin accesarea următorului link https://www.usr.ro/2020/06/19/clarificari-referitoare-la-legea-mirosurilor/