Legea salarizării 2026. Dragoş Pîslaru a prezentat, luni, noul proiect, arătând că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea cum putem îndeplini această reformă foarte importantă şi e un moment bun pentru România, pentru că avem un acord politic mediat de către Administraţia Prezidenţială. Potrivit ministrului, partidele au agreat ideea centrală că salariile nu scad şi că avem nevoie de o implementare unitară, deci că vor adopta întreaga lege deodată şi într-un mod unitar.
„Reforma salarizării în sectorul bugetar din România este un proiect îndelung aşteptat. (..) Suntem în luna mai şi cred că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea, într-adevăr, cum putem îndeplini această reformă foarte importantă. (..) Suntem într-un moment bun pentru România, într-un moment în care avem un acord politic mediat de către Administraţia Prezidenţială, tocmai pentru ca să ne asigurăm că această lege are şanse să fie trecută”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă în care a prezentat elementele noii legi a salarizării publice.
Cum se schimbă salariile în Justiţie
Anexa-nr-V-Reglementari-specifice-personal-justitie-20-mai-2026 (1)Dragoş Pîslaru a prezentat paşii legaţi de reformă, arătând că este nevoie de două lucruri esenţiale.
„E nevoie să vedem ce ne permitem şi al doilea lucru, v-am spus că e nevoie de acest acord politic privind principii. (..) Noi astăzi încercăm să reparăm, dacă putem să ne uităm şi la principii, o legislaţie de salarizare care a fost adoptată în 2017, legea 153, care în esenţă nu era neapărat rea, ca lege”, a menţionat Pîslaru.
Potrivit ministrului interimar al Muncii, partidele politice au agreat acel plafon maxim pe care ni-l permitem.
„De la 166 miliarde de lei, cât avem în prezent, nu putem depăşi 174 miliarde de lei anul viitor, deci 8 miliarde de lei care să fie bugetul pentru această reformă”, a spus el.
Dragoş Pîslaru a mai declarat că partidele au agreat ideea centrală că salariile nu scad, că niciun venit nu va scădea şi că avem nevoie de o implementare unitară, deci că vor adopta întreaga lege deodată şi într-un mod unitar, neexistând excepţii sau lucruri care să se adopte separat de către familiile ocupaţionale.
Legea salarizării 2026, cum se schimbă salariile în învăţământ:
Anexa-I-cap-I-B-Reglem-spec-invat-20-mai-2026El a mai spus că primul lucru clar pentru orice legislaţie de salarizare este acest principiu, muncă de valoare egală pentru salarizare egală.
„Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziţii care au acelaşi conţinut de muncă şi să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, după adoptarea legii 153, este că pentru anumite familii ocupaţionale s-au dat nişte bani în plus, altele au rămas în urmă iar diferenţele au rămas majore pe acelaşi tip de poziţii”, a explicat ministrul interimar al Muncii.
Dragoş Pîslaru a mai afirmat că al doilea lucru esenţial este legat de predictibilitate şi sustenabilitate.
„Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri, dată, cât îţi permiţi, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai, legat de deficitul bugetar şi ştiţi că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030, avem după aceea deficitul bugetar din 2027, care trebuie respectat şi în general să vedem cum corelăm această creştere a anvelopei salariale într-un mod în care să ţină pasul şi cu productivitatea din sectorul privat. Al treilea lucru care este esenţial pentru un sistem de administraţie publică relativ îmbătrânit, ca vârstă, peste 40 de ani, este ideea cum susţii funcţiile de intrare în administraţia publică, debutanţii şi cum îi motivezi şi pentru aceasta în mod evident este nevoie să te uiţi la salarizare”, a spus Pîslaru.
Legea salarizării 2026, cum se schimbă retribuţiile în serviciile medico-sociale
ANEXA-II-Cap-II-REGLEMENTARI-specifice-varianta-20-mai-2026Legea salarizării 2026, cum se schimbă salariile în domeniul culturii
Anexa-III-cap-VI-20-mai-2026-Reglementari-specifice-personalului-din-culturaMinistrul a mai arătat că un alt element care este crucial este cel de performanţă şi responsabilitate.
„Ştim foarte bine că se discută de acest lucru de mult timp. În legea 153, luată din ce lucrasem eu la Ministerul Muncii cu echipa, a fost preluată ideea de bonusare şi de stimulent de performanţă, dar care după aceea a deraiat cu fiecare familie ocupaţională, cu interpretările proprii”, a explicat ministrul.
Pîslaru a completat că este vorba şi de un sistem unitar mai clar şi predictibil, pentru că „suntem în continuare într-o situaţie în care anumite elemente de salarizare derivă de undeva din istorie şi ca valoare de referinţă încă mai apare acel VRS şi apare în acelaşi timp un lucru care e complet nefast şi anume litigii sau asimilări sau prorogări care, prin ordonanţa trenuleţ, la sfârşitul fiecărui an, mai sunt împinse încă un an mai departe.
„Deci ai nevoie să ai prerogativă a Guvernului, executivă, de a adopta un sistem de salarizare bugetară unitar”, a afirmat Pîslaru.
Potrivit acestuia, a existat o decizie politică în 2017 pentru care nu a fost de acord ca reprezentant al Guvernului la acea vreme, dar a fost decisă şi legea 153 a consacrat acest lucru şi anume că administraţia locală a ieşit din grilă, s-a desfiinţat grila pentru administraţia locală, urmând ca salariile să fie plafonate la salariile viceprimarului sau a vicepreşedintelui de CJ şi acum se readuce această grilă.
„Nu vom avea nicio scădere salarială ca efect al aplicării legii. E vorba de acest principiu de disciplină bugetară și sustenabilitate, adică, cât ne permitem, atâta putem să facem și, evident, aplicarea integrală, și anume faptul că legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără etapizări, fără derogări, cu toate categoriile funcționarilor publici în același timp”, spune ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru.
Proiectul noii legi a salarizării AICI
Proiect-lege-MMFTSS-25-mai-2026_finalUna dintre cele mai importante modificări vizează sporurile din sistemul public. Potrivit ministrului, în prezent există 151 de sporuri acordate angajaților de la stat, iar prin noua lege vor fi eliminate 87 dintre acestea, adică aproximativ 56%.
Printre sporurile eliminate se numără și controversatul spor pentru condiții vătămătoare, acordat în prezent unui număr foarte mare de bugetari. În plus, plafonul total pentru sporuri va fi redus de la 30% la 20% din bugetul instituției.
„Sporurile au devenit un fel de sport național”, a declarat Dragoș Pîslaru în timpul prezentării proiectului.
Noua lege introduce un sistem bazat pe coeficienți de salarizare, de la 1 la 8. Coeficientul 1 va fi aplicat pentru salariile cele mai mici din sistem, iar coeficientul 8 pentru cea mai înaltă funcție din stat — președintele României.
Coeficienții vor fi înmulțiți cu o valoare de referință stabilită la 4.100 de lei, mai mică decât cea prevăzută în variantele inițiale ale proiectului.
Guvernul susține că niciun salariu aflat în plată nu va scădea de la 1 ianuarie 2027, momentul intrării în vigoare a noii legi. Totuși, pentru anumite categorii, salariile vor rămâne înghețate mai mulți ani prin mecanismul compensațiilor individuale.
Potrivit simulărilor prezentate:
Executivul pregătește și eliminarea actualelor „prime de excelență”, considerate insuficient justificate. În locul acestora va fi introdus un sistem de bonificații bazat pe performanță.
Astfel, între 10% și 20% din salariul de bază ar putea fi acordat ca bonus pentru maximum 30% dintre angajații unei instituții.
„Primele de excelență nu au avut o bază în spate”, a spus ministrul Muncii.
Conform datelor prezentate de Ministerul Muncii, peste jumătate dintre bugetari vor avea salarii mai mari după aplicarea noii grile, însă majorările nu vor fi foarte mari în multe cazuri.
În schimb, aproximativ 44% dintre angajații din sistemul public vor rămâne cu salariile actuale, prin mecanismul salariului compensatoriu individual.
Legea salarizării 2026, cum se schimbă salariile în diplomaţie
Anexa-IV-cap-III-Reglementari-specifice-personal-diplomatie-20-mai-2026 (1)Printre categoriile care ar urma să beneficieze de creșteri importante se numără:
În cazul magistraților, simulările prezentate de Ministerul Muncii arată că salariile rezultate din noua grilă ar fi mai mici cu aproximativ 16% față de cele aflate acum în plată. Cum veniturile nu pot fi diminuate, diferența ar urma să fie acoperită prin compensații individuale, ceea ce înseamnă, practic, înghețarea salariilor.
Ministrul Muncii a mai explicat că valoarea de referință va putea crește în viitor în funcție de evoluția PIB și de reducerea aparatului bugetar.
„O reducere a personalului îți permite să crești valoarea de referință și productivitatea cu mai puțini oameni”, a spus Dragoș Pîslaru.
Proiectul legii salarizării unitare e un jalon important în PNRR şi trebuie finalizat până la 1 iulie.
Documentul are acordul partidelor din fosta coaliţie de guvernare, obţinut sub medierea Administraţiei Prezidenţiale, şi ar urma să fie adoptat până la finalul actualei sesiuni parlamentare.
Federația Sanitas a inițiat, în ultimele zile, un sondaj în rândul membrilor săi din sistemul de sănătate și din cel de asistență socială, pentru a identifica cea mai potrivită reacție în eventualitatea în care Guvernul va menține intenția de a reduce cu 10% fondul de salarii din aceste domenii.
Rezultatele sondajului arată un mesaj clar și ferm din partea angajaților: „Din cei 10.152 de respondenți, o majoritate covârșitoare solicită declanșarea unei forme de grevă ca principală formă de protest împotriva unei măsuri considerate inechitabile și profund nocive pentru funcționarea sistemelor publice de sănătate și asistență socială”, arată federația.
Totodată, membrii sindicatelor și-au exprimat disponibilitatea de a recurge și la alte forme de protest, precum mitinguri, marșuri, pichetări ale instituțiilor publice sau acțiuni de avertisment, în funcție de evoluția dialogului cu autoritățile.
Federația Sanitas atrage atenția că o eventuală diminuare a fondului de salarii va avea consecințe grave, printre care scăderea motivației personalului, accentuarea deficitului de angajați, creșterea riscului de plecări din sistem și afectarea directă a calității serviciilor oferite populației.
„Angajații din sănătate și asistență socială sunt deja supuși unei presiuni enorme. Tăierea veniturilor reprezintă o linie roșie care nu poate fi acceptată. Membrii noștri ne cer acțiuni ferme, iar Federația Sanitas va respecta acest mandat”, explică Iulian Pope, președintele federației.
Sanitas a anunțat că va comunica public, în perioada următoare, pașii concreți privind calendarul și formele de protest ce vor fi adoptate, în funcție de răspunsul autorităților.