Instanța supremă consideră că scrisoarea pe care premierul Ilie Bolojan a adresat-o Curții Constituționale, prin care atrage atenția că există riscul pierderii a peste 230 de milioane de euro din PNRR dacă o decizie pe pensiile speciale va fi din nou amânată, ar fi o încălcare a principiului separației puterilor în stat.
„În exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care ați adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026.
Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat.
Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact.
Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil.
Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară.
Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia.
Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare.
Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, se arată într-un comunicat al instanței supreme.
Premierul Ilie Bolojan a transmis o scrisoare CCR pe tema legii referitoare la pensiile magistraţiilor, contestată de ICCJ: Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro
Premierul Ilie Bolojan a transmis preşedintei Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor, contestată de ICCJ şi asupra căreia Curtea urmează să se pronunţe în 11 februarie, în care o informează că, pe baza informaţiilor actuale, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro. „Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, precizează prim-ministrul în scrisoare.
„Având în vedere existenţa pe rolul Curţii Constituţionale a României a Dosarului nr. 4848A/2025 privind soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate formulate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului la data de 2 decembrie 2025, vă aduc la cunoştinţă următoarele aspecte legate de îndeplinirea Jalonului nr. 215 – Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, transmite premierul Ilie Bolojan, într-o scrisoare adresată Siminei Tănăsescu, preşedinta Curţii Constituţionale a României.
Potrivit prim-ministrului, la data de 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni formale a reprezentanţilor Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi a reprezentanţilor Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, i-a fost adus la cunoştinţă ministrului Dragoş Pîslaru că, „pe baza informaţiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.
„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, precizează premierul Ilie Bolojan în scrisoarea citată.
Bolojan menţionează că îi transmite preşedintei CCR aceste informaţii „în contextul necesităţii punerii în aplicare a dispoziţiilor articolului 148, alineatul 4, din Constituţia României, referitoare la rolul autorităţilor statului român în îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.
Articolul 148, alineatul 4 din Constituţia României invocat de premier se regăseşte la capitolul ”Integrare Europeană” şi prevede: ”Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului 2”
Conform alineatului 2, la care face trimitere alineatul 4, ”ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
Miercuri seară, premierul Ilie Bolojan a declarat, într-o conferinţă de presă, că pe jalonul privind pensiile magistraţilor România are o reţinere de aproape 230 de milioane de euro, iar Comisia Europeană consideră, la momentul actual, că jalonul 215 nu este îndeplinit.
Şeful Executivului anunţa că va informa CCR asupra consecinţelor amânării deciziei. ”Va fi un vârf anul acesta, dar pentru asta e nevoie, pe de-o parte, să accesăm finanţările care vin prin PNRR, care sunt condiţionate de respectarea jaloanelor pe care România s-a angajat să le îndeplinească. Unul dintre aceste jaloane este cel legat de pensiile magistraţilor, jalonul 215, unde avem o reţinere de peste 200 de milioane de euro, deci aproape 230 de milioane de euro, din discuţiile pe care echipele noastre le-au avut la Comisia Europeană săptămâna trecută. În momentul de faţă, Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit, deci ideea că jalonul ar fi îndeplinit este falsă, şi mâine voi informa Curtea Constituţională asupra consecinţelor amânării unor decizii”, a anunţat, miercuri, Ilie Bolojan, la Palatul Victoria.
El a precizat că ”s-a făcut o încercare pentru a rezolva această nedreptate anul trecut, s-a dat o amânare şi apoi a doua încercare au fost aceste amânări în cascade”.
”În condiţiile în care nu se va lua o decizie şi se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem aceşti bani este foarte mare şi cred că fiecare instituţie trebuie să fie informată cu privire la consecinţele unor anumite decizii. Pentru noi este important să închidem toate aspectele care ţin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro şi, cu cât rezolvăm toate aceste probleme care ţin de această cerere de plată mai repede, cu atât avem banii aceştia la dispoziţie, ceea ce înseamnă pentru noi capacitatea de a ne plăti fără întârzieri constructorii şi de a ţine un ritm bun al lucrărilor”, a subliniat şeful Executivului.