Iohannis, după un nou record de cazuri de Covid, scrisoare către Parlament: „Este o sinteză a măsurilor din perioada stării de urgenţă”

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi că a transmis Parlamentului informarea privind starea de urgenţă instituită pe întreg teritoriu al României, prin decretele din 16 martie şi 14 aprilie. Preşedintele a explicat că unica raţiune a acestor măsuri a fost evitarea unui scenariu negru, care ar fi fost inevitabil mai ales în condiţiile în care România nu erau stocurile de necesitate pentru situaţia de urgenţă.

RomaniaTV.net
09 iul. 2020, 06:55
Iohannis, după un nou record de cazuri de Covid, scrisoare către Parlament: „Este o sinteză a măsurilor din perioada stării de urgenţă”

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat joi că au fost confirmate 614 cazuri noi de COVID-19 în ultimele 24 de ore, cel mai mare număr de cazuri înregistrate într-o zi, de la debutul pandemiei în România, astfel că totalul a ajuns la 30.879. De asemenea, 17 persoane au decedat, bilanţul deceselor ridicându-se la 1.834. 

„Am transmis parlamentului o dare de seamă privind acțiunile din timpul Stării de urgență. Documentul prezintă în mod sintetic și transparent acțiunile pe perioada stării de urgență.

Documentul conține propuneri de măsuri pentru provocări similare. Pandemia Covid 19 a generat o criză la nivel mondial.

Ne aflăm azi la aproape jumătate de an de la momentul în care OMS recunoștea riscurile majore ale epidemiei cu noul coronavirus.

Noul coronavirus a schimbat radical viețile tuturor și a pus la încercare sistemele de sănătate. Realitatea ne arată acum că pericolul unei răspândiri masive a virusului, care să nu poată fi ținută sub control, a putut fi evitat doar prin măsuri ferme. România a acționat la timp și eficient. La 16 martie am semnat decretul pentru instituirea stării de urgență.

Unica rațiune a măsurilor restrictve a fost evitarea unui scenariu negru, inevitabil mai ales în condițiile în care România nu avea stocuri medicale pentru situații de urgență. De asemenea, în evaluarea situației și apreciera necesității stării de urgență, am luat în considerare o caracteristică ce diferențiază România de alte țări: cea mai numeroasă diasporă din Europa.

Revenirea acasă a unui număr important de români a reprezentat una dintre cele mai mari provocări pentru autorități și un argument pentru instituirea stării de urgență.

A fost nevoie de o intervenție rapidă a autorităților pentru sprijinirea populației și firmelor. Evoluția situației epidemiologice a condus la evidențierea unor carențe majore în sisteme publice, mai ales în cel medical.

Mai mult, pandemia a scos la iveală fragilități sistemice, precum o economie puternic dezechilibrată, lipsa investițiilor publice, productivitate scăzută, capacitate administrativă scăzută.

Criza a pus presiune uriașă pe sistemele publice, subfinanțate. Dilentantismul și lipsa de răspundere a guvernărilor trecute a influențat capacitatea statului. Din cauza vulnerabilităților sistemice, efortul autorităților a fost cu atât mai anevoios.

În pofida acestor condiții deosebite, instituțiile implicate direct au reușit, prin măpsuri dure, excepționale, să dimnueze efectele crizei. Acest lucru ar fi fost imposibil fără profesionalismul și dedicarea personalului medical. Datorită lor a fost evitată o criză sanitară de proporții și au fost salvate numeriase vieți omenești.

Răspunsul cetățenilor a fost unul covârșitor pozitiv. Românii au dovedit că au înțeles gravitatea situaie.

Deși restricțiile impuse au fost fără precedent, justețea și proporționalitatea lor au fost întărite de comportamentul majorității cetățenilor. Sectorul neguvernamental și cel economic s-au alăturat efortului statului.

Pe durata stării de urgență m-am consultat mereu cu guvernul, managerii de spitale, șefii de instituții pentru a mă asigura că măsurile sunt suficiente. România s-a dovedit una dintre țările cu capacitate instituționale de a gestiona adecvat criza.

Datele statistice relevă că, deși nu dispune nici pe departe de resursele altor state membre UE și nici de un sistem sanitar performant, România a gestionat eficient criza în timpul stării de urgență. Totuși, pandemia ne-a pus în față tabloul a 30 de ani de eșecuri, carențe majore. Efortul de construcție a unui stat eficient va fi de durată, de aceea reforma nu mai poate fi amânată.

Pașii mari spre digitalizare trebuie continuați accelerat. Tot ce s-a dovedit că nu funcționează trebuie pus pe baze corecte. Am propus un set de măsuri pentru ca pe viitor statul să dispună de o capacitate cresuctă de răspuns.

Țin să menționez una dintre marile probleme cu care ne confruntăm: lipsa unei legislații coerente și bine gândite. Am fost nevoiți să gestionăm pandemie cu legi slabe, sumar croite, astfel că în cele mai critice momente a trebuit să ajustăm din mers legislația.

Există situații excepționale care cer măsuri excepționale. Regimul stării de urgență a fost gândit de legiuitorul constituant pentru un răspuns prompt. Din acest motiv, tot cadrul legislativ trebuie regândit și aliniat cu arhitectura constituțională și să cuprindă instrumente suficiente.

Prin Constituție, în criză sanitară, statul e obligat să ia măsuri. Fac un apel între colaborare loială între instituțiile statului. Nu e timpul orgoliilor și disputelor politice. Salvarea vieții românilor trebuie să fie mai presus de orice.

Politicienii din toate partidele treubie să fie la înălțimea funcțiilor. Românii au nevoie de argumente raționale, solide, de soluțiile cele mai bune pentru societate.

E nevoie ca împreună, uniți, autorități, politicieni, jurnaliști, societate civilă, să transmitem cetățenilor un mesaj unitar: virusul e real, nu are culoare politică, nu dispare prin lege sau prin negarea lui. Fac un apel la Parlament să adopte urgent cadrul legislativ necesar.

Am intrat de jumătate de an într-o perioadă cu extrem de multe incertitudini. E normal să simțim nesiguranță. Avem soluții pentru a ne relua viețile cât mai aproape de normalitate, dar ține de fiecare dintre noi să reușim. Oricâte eforturi ar face statul, ține și de conștiința fiecăruia: să purtăm mască, să ne spălăm pe mâini și să păstrăm distanța.

Să nu pierdem ce am câștigat deja. Suntem o nație puternică șli putem trece împreună cu bine peste această perioadă”, a spus preşedintele Iohannis.

La ora când Grupul de Comunicare Strategică anunţăp bilanţul cazurilor de coronavirus, iar în Parlament începe şedinţa în care se dezbate proiectul de lege privind carantina şi izolarea, preşedintele Klaus Iohannis face declaraţii de presă. RomaniaTV.net vă prezintă live text şi video discursul preşedintelui d ela ora 13.00.

Proiectul privind carantinarea şi izolarea – joi în plenul Camerei Deputaţilor DOCUMENT

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, referindu-se la riscul întoarcerii la starea de urgenţă, că, dacă situaţia se înrăutăţeşte şi nu este găsită altă cale, s-ar putea reveni la măsuri mai restrictive. Şeful statului a precizat că nu îşi doreşte acest lucru. Despre o posibilă prelungire a stării de alertă, Iohannis a spus că „e o discuţie care încă se poartă”.

Şeful statului a precizat că „nu putem închide ţara şi să plecăm undeva”, însă românii trebuie să respecte normele de protecţie împotriva COVID-19.

„Riscăm în primul rând să ne îmbolnăvim şi asta e mult mai grav decât orice stare de urgenţă sau discuţie în Parlament. Suntem în plină pandemie. Pe de altă parte, nu putem să închidem ţara şi să plecăm undeva. Aici e ţara noastră, viaţa noastră, aici e economia noastră. Dacă vrem să mişcăm şi economia şi să plecăm şi la munte şi la mare, trebuie să respectăm aceste norme. Rolul autorităţilor e să emită normele. Rolul spitalelor să trateze bolnavii. Dar rolul nostru e să nu ajungem la spital, pentru că e o boală periculoasă”, a afirmat Klaus Iohannis, miercuri, la Institutul Cantacuzino.

Preşedintele României a adăugat că a observat că, în majoritatea ţărilor în care au fost luate măsuri de relaxare a crescut numărul infectărilor.