Tudorel Toader: Se încearcă blocarea raportului Inspecţiei Judiciare de la DNA VIDEO

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a adus, în exclusivitate la România TV, acuzații grave și spune că se încearcă intimidarea celor de la Inspecția Judiciară și blocarea raportului întocmit după controlul la DNA. Mai nou, Toader a trimis Inspecția Judiciară și la Parchetul General. Totodată, el a abordat și conflictul din interiorul CSM, unde sunt două tabere: una cu 5 membri și alta cu 8, şi scandalul generat de proiectul legilor justiţiei.

„Faptul ca aceste legi care formeaza pachetul legilor de justitie au fost adoptate in 2004, iar de atunci au trecut 13 ani. Acestea au cunoscut modificari punctuale, dar care nu au dat coerenta. Era si este momentul unei reasezari politice a sistemului judiciar pentru ca în Romania puterea judecatoarească este formată din aproximativ 7.000 de magistraţi, peste 4000 de judecători şi 2900 de procurori”, declară Toader la România TV.

Citeşte şi: Ambasada SUA, despre modificarea legilor justiţiei: Am luat la cunoştinţă cu îngrijorare pentru independenţa sistemului judiciar

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tudorel Toader, despre mesajul ambasadei SUA: nu am văzut motivele acestei stări de îngrijorare

Alte articole

Dan Dungaciu, declarații privind criza politică, după eșecul învestirii Guvernului Veștea: „Cel mai mare adversar al alegerilor anticipate”

Nicușor Dan, declarații de ultimă oră despre criza politică: ”Anticipatele, o soluție extrem de nefericită” / ”Posibil să fi făcut greșeli” / ”Aștept ca partidele să vină la mine cu o soluție”

„Este dur mesajul şi cuvântul „îngrijorare” l-au mai folosit si in alte luari de pozitie. Nu cred ca este rolul ministrului Justitiei sa comenteze declaratiile unui inalt demnitar. Pe de alta parte, a exprima o stare…o ingrijorare..firesc apare şi necesitate ca ea sa fie si motivata. In acest mesaj nu am vazut motivele acestei stari de ingrijorare. Nu cred ca starea de ingrijoare vine din faptul ca durata mandatelor sefilor de parchete va fi de 4 ani in loc de trei ani”, a punctat ministrul Justiţiei.

De asemenea, „nu cred ca starea de ingrijorare poate sa vina din faptul ca un magistrat care se pensioneaza azi si are un apartament in centrul si plateste o chirie de maxim 94 de lei, iar prin legile actuale ale justitiei se transfera chiria si imobilul la urmasii familiei. Alea 100 si ceva de apartamente vrem sa ramana in circuitul ministerului care sa fie folosite pentru tinerii din sistem”.

Toader punctează slăbiciunile sistemului

„Avem o inflatie legislativa care genereaza interpretari si aplicari diferite. Sistemul legislativ are o inflatie de reglementari si e foarte stufos. Avem peste 800 de infracţiuni. Sistemul normativ trebuie reasezat pe bazele constitutiei şi a statului de azi, nu cel din 91-92. De asemenea, puterea judecatoareasca are un imens deficit de personal. A treia slăbiciune a sistemului este practica judiciară neunitară”, a subliniat Tudorel Toader.

Se încearcă blocarea raportului Inspecţiei Judiciare de la DNA

Cunosc din interior discuţiile din cadrul CSM. Avem 7.000 de magistraţi şi 70 de membri la Inspecţia Judiciară. Este un echilibru. Asteptam raportul de evaluare a Inspecţiei de la DNA şi am vazut si eu faptul ca se planuieste o evaluare a Inspecţiei Judiciare. Această măsură blochează documentul acela. Din moment ce revoci inspectorii judiciar ei nu mai pot veni cu raportul in faţa CSM.

În proiectul de lege am propus ca Inspecţia Judiciară să treacă la Ministerul Justiţiei. La Ministerul Justiţiei sunt structuri diferite care nu sunt politice. Noi am pornit pe sistemul francez. În Franţa, Inspecţia Judiciară e la Ministerul Justiţiei.

Întrebat dacă o va demite pe Laura Codruţa Kovesi, ministrul Justiţiei a declarat că „nu am să spun da sau nu până nu văd raportul evaluării DNA. Când am făcut evaluare prin raportare la Curte a fost un principiu constituţional. Acum sunt acte şi fapte. Suntem în zone diferite.

Ministerul Justiției a publicat, miercuri seară, proiectul de modificare a legilor justiției, trimis pentru avizare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de ministrul Tudorel Toader.

„Proiectul își propune să aducă modificări, în principal, prevederilor privind evaluarea profesională, promovarea în funcții de execuție la instanțe și parchete, numirea în funcții de conducere la instanțe și parchete, reglementarea situațiilor în care magistrații sunt în imposibilitatea de a-și exercita funcția, precum și eficientizarea managementului instanțelor și parchetelor”, se arată în expunerea de motive a proiectului postat pe site-ul MJ.

Proiectul de modificare legilor justiţiei a fost anunţat de ministrul Toader în urmă cu exact o săptămână, generând critici din partea magistraţilor, a asociaţiilor acestora, a societăţii civile, dar şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, Ambasadei SUA şi Comisiei Europene.

Candidaţii la posturile de procuror-şef al PICCJ, DNA şi DIICOT vor susţine un interviu în faţa ministrului Justiţiei, arată una dintre prevederi.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (…) Procurorii participanţi la selecţie susţin în faţa ministrului Justiţiei un interviu în cadrul căruia prezintă proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura”, se arată în articolul 54 al proiectului de lege, publicat miercuri pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Propunerea legislativă mai arată că, în cadrul interviului, ministrul va evalua cunoştinţele specifice funcţiei, viziunea candidatului cu privire la organizarea instituţiei la care doreşte să activeze, aptitudinile manageriale sau cele de comunicare, de analiză, de adaptare sau de strategie.

De asemenea, ministrul va cântări şi motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională a procurorului, rezultate din documentaţia depusă de către acesta la dosarul de selecţie.

„(1) Pentru fiecare dintre funcţiile de conducere, ministrul Justiţiei formulează cel puţin două propuneri motivate de numire, pe baza îndeplinirii de către procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către aceştia la selecţia pentru funcţia respectivă. (2) Motivarea propunerilor trebuie să cuprindă o analiză a modului de îndeplinire de către toţi procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului şi temeiurile care au justificat selecţia. (3) Pe baza îndeplinirii standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către procurorii participanţi la selecţia pentru funcţia respectivă, ministrul Justiţiei înaintează Consiliului Superior al Magistraturii cel puţin două propuneri de numire pentru fiecare funcţie de conducere vacantă”, se mai arată în proiect.

Potrivit proiectului de lege propus de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, propunerile sunt transmise „de îndată Consiliului Superior al Magistraturii” (CSM), dar vor fi publicate şi pe site-ul Ministerului.

Ulterior, CSM va continua procedura de selecţie a procurorilor în funcţiile de conducere dorite, unde candidaţii vor fi evaluaţi după mai multe criterii: activitatea precedentă, testare psihologică, proiectul de atribuţii, cunoştinţe specifice etc.

Proiectul conține o serie de modificări anunțate anterior de Tudorel Toader, printre care numirea procurorului general și a procurorilor șefi ai DNA și DIICOT de către CSM la propunerea ministrului Justiției, preluarea Inspecției Judiciare de către Ministerul Justiției, precum și înființarea unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de magistrați.

Referitor la numirea procurorului general și a procurorilor șefi ai DNA și DIICOT, proiectul prevede că aceștia vor fi selectați dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani.

„Modificarea formulei de numire în aceste funcții dă eficiență atât rolului Consiliului Superior al Magistraturii de protejare a independenței sistemului judiciar, cât și dreptului și obligației ministrului justiției de a veghea asupra modului în care se realizează conducerea parchetelor. În acest fel, legea specială atribuie ministrului justiției un rol în procedura de numire în funcție a procurorilor cu funcții de conducere menționați mai sus, dându-se substanță prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituție care prevede că ‘procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției'”, se arată în expunerea de motive.

Conform aceleiași surse, ministrul Justiției va avea prerogativa de a selecta candidaturile pentru funcțiile de conducere, având obligația ca la finalul procedurii sa înainteze CSM cel puțin două propuneri de numire, iar CSM, în cadrul unei proceduri transparente, va dispune asupra numirii în funcția de conducere.

Referitor la Inspecția Judiciară, proiectul prevede că va trece de la CSM la Ministerul Justiției, măsură „menită să asigure aplicarea principiului echilibrului puterilor în stat și al controlului reciproc între acestea”.

„Aspectele de fond privind procedura disciplinară în fața Inspecției Judiciare și a secției Consiliului Superior al Magistraturii rămân în vigoare, însa cele care privesc organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare sunt preluate, doar cu modificările izvorâte din reorganizarea Inspecției, de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Sunt introduse unele modificări referitoare la statutul inspectorilor judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, prevăzându-se expres că inspectorii judiciari sunt numiți prin concurs pe un mandat de 4 ani, dintre cei cu cel puțin 10 ani vechime în magistratură”, se mai menționează în expunerea de motive.

Proiectul de lege mai prevede ca, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a legii, să se reglementeze organizarea și funcționarea, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori.

Citeşte şi: Modificarea Legilor justiţiei: Preşedintele a fost eliminat din procedura de numire a procurorului general şi a şefilor DNA, DIICOT

Proiectul de lege privind legile justiţiei, care conţine modificări semnificative ce vizează statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), are 46 de pagini.

Miercuri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că a trimis proiectul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), instituţie care la finalul programului a anunţat că nu îl primise.

Citeşte şi: Ministerul Justiţiei: Magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. Drepturile locative încetează odată cu raporturile de serviciu

Toader spunea că trimite acest proiect doar CSM, nu şi la DNA, Parchetul General sau DIICOT, pe motiv că doar CSM avizează propunerile legislative şi pentru că procurorii nu fac legi, ci doar aplică şi interpretează legea.

Propunerile de modificare a legilor justiţiei au provocat critici din partea Ministerului Public, a CSM şi a DIICOT, dar şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, care consideră că ele reprezintă „un atac asupra statului de drept” şi asupra luptei anticorupţie, iar dacă vor fi adoptate vor „anula” eforturile României din ultimii 10 ani.

De asemenea, Ambasada SUA a transmis, marţi, că Statele Unite au luat cunoştinţă de propunerile Ministerului Justiţiei cu îngrijorare pentru independenţa sistemului judiciar şi i-a îndemnat pe toţi actorii executivi, legislativi şi judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta ţării împotriva corupţiei şi pentru a asigura credibilitatea instituţiilor sale.

Citeşte şi: Toader anunţă înfiinţarea în cadrul Ministerului Public a unei direcţii specializate în anchetarea procurorilor şi judecătorilor