„La taxa pe stâlp, noi, când am făcut calculul, am prevăzut-o în buget la 488 milioane de lei, dar calculul nostru arată 1,5 miliarde de lei. Noi atât am estimat. Numai că trebuie să fie de acord şi partenerii noştri internaţionali – Fondul Monetar şi Comisia Europeană. Ei au avut un alt calcul. Noi am calculat plecând de la totalul construcţiilor aflate în bilanţurile companiilor impozitul de 1,5 minus ce se impozitează deja şi aşa ne-a dat suma respectivă. Oricum, acest impozit este deductibil din impozitul pe profit şi rămâne un miliard şi jumătate (de lei – n. r.), cam atât am estimat, dar în buget este trecut jumătate de miliard. De ce? Pentru că FMI a spus, după părerea mea corect, deşi la vremea respectivă am avut dispute pe această temă, au spus: ‘Voi nu colectaţi 100% oricum din nicio taxă. Asta este o taxă nouă, deci riscul de necolectare este mai mare. Noi considerăm că veţi colecta cam o treime din estimarea voastră”’, a explicat Voinea, la Antena 3.

El a precizat că impozitul pe construcţiile speciale se colectează de două ori pe an, prima colectare fiind pe 25 mai.

Alte Articole

România pe primul loc în Europa la „bugetari de lux”. ...

Rabla 2021. 15.497 de autovehicule şi 107 motociclete au fost ...

Credit urgent în rate pentru propriul hobby

„Acesta (impozitul – n. r.) se colectează de două ori pe an, prima dată pe 25 mai. Haideţi să vedem pe 25 mai cât se colectează şi, dacă va fi cazul, la rectificare vom avea o rectificare pozitivă. Dar e mai bine să ai un pic de spaţiu în buget decât să fii la limită şi să reintri în procedură de deficit excesiv”, a subliniat Liviu Voinea.

În ceea ce priveşte taxarea veniturilor suplimentare de la producătorii de gaze, despre care preşedintele Traian Băsescu spune, în scrisoarea trimisă parlamentarilor, că, dacă se ia în calcul producţia de gaze estimată în 2014, ar exista un venit de un miliard de lei, dar că în buget s-au trecut doar 290 de milioane de lei, Voinea a explicat că, după introducerea acestei taxe, s-a încasat doar o treime din estimare.

„Acel impozit se colectează din anul 2013. A intrat în vigoare la 1 februarie şi s-a dovedit un impozit nou. Deşi, teoretic, uşor de colectat, s-a colectat cam la o treime din anticiparea iniţială a colegilor de la ANAF şi, atunci, pe 2014, s-a plecat de la cât s-a colectat în 2013, nu de la estimarea optimistă cât s-ar putea colecta. De aici şi aceeaşi abordare în privinţa impozitului pe construcţii speciale. Fiind impozite relativ noi, acesta din urmă fiind încasat în 2013, s-a văzut cât s-a încasat efectiv şi s-a plecat în estimare de la cât s-a încasat efectiv”, a spus ministrul pentru Buget.

Potrivit acestuia, cu astfel de ‘estimări conservatoare’, România a reuşit în 2013 să aibă cel mai mic deficit bugetar din istorie, de 2,3% din PIB pe metodologie europeană, incluzând aici ”ceva ce n-a fost niciodată inclus’ şi anume datoriile pentru restituirea proprietăţilor, datoriile pentru Fondul de Mediu.

„Noi facem într-un mod conservator bugetul, plecând mai degrabă de la istoricul de colectare”, a punctat Voinea.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Dan Manolescu a declarat, recent, că normele de aplicare pentru ‘taxa pe stâlp’ vor fi aprobate numai după ce Parlamentul va adopta Ordonanţa 102/2013, cu corecţiile necesare reieşite din discuţiile cu mediul de afaceri, cel mai târziu în luna aprilie.

„După discuţiile cu mediul de afaceri, s-a simţit nevoia ca anumite corecţii să se facă pe textul ordonanţei, în sensul că în lege poate ar trebui stabilite anumite criterii privind activele care sunt supuse impozitării”, a precizat Dan Manolescu.

El susţine că actul normativ ar putea apărea cel mai târziu în aprilie.

Cu toate acestea, consultanţii fiscali susţin că proprietarii de clădiri vizate de stat trebuia să depună declaraţiile de înregistrare ca plătitor al impozitului până pe 30 ianuarie 2014. Declaraţiile privind impozitul pe construcţii vor trebui depuse pe 25 mai, iar impozitul efectiv plătit în două tranşe egale, pe 25 mai şi 25 septembrie.

Impozitul pe construcţiile speciale este de 1,5% din valoarea acestora.

Impozitul pe construcţii speciale vizează numai persoanele juridice şi se va aplica pentru reţelele de transport, stâlpi, depozite sau magazii. Măsura vizează companii care deţin astfel de construcţii, precum E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz sau Romgaz.

Sunt exceptate de la plata impozitului terasele pe arabil, plantaţiile pomicole şi viticole, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, instituţiile publice, asociaţiile, fundaţiile şi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial, precum şi clădirile pentru care Consiliul Local a acordat scutire de la plata impozitului pe clădiri conform titlului IX din Codul fiscal.