Lovitură grea pentru toţi angajaţii din România. Noul ministrul AMÂNĂ legea salarizării unice. Cum ar arăta GRILELE cu cele 12 trepte de salarizare

Legea salarizării nu va intra în vigoare în acest an, iar aplicarea ei ar putea fi amânată până la termenul maxim permis de Comisia Europeană, adică vara anului viitor. Anunțul a fost făcut de ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, la Digi24, în cadrul emisiunii „În fața ta”.

„Având în vedere faptul că legea salarizării nu s-a prea lucrat mare lucru până acuma pe ea – și culmea e că personal am trecut prin acest exercițiu în 2016, când am pregătit un draft care n-a mai fost luat în calcul pentru că s-a decis politic o altă variantă – am reușit să discutăm. Colegii din minister au discutat deja cu Comisia Europeană să fie împinsă pentru anul viitor, în vară, adică cumva la maximul termenului posibil”, a spus ministrul.

Declarația vine în contextul în care legea salarizării este una dintre reformele asumate prin PNRR, iar întârzierea aplicării acesteia ar putea genera tensiuni în rândul angajaților din sistemul bugetar.

Alte articole

Marcel Boloş, cea mai proastă veste pentru bugetari: „Legea salarizării ar putea fi amânată!” Cum ar arăta GRILELE cu cele 12 trepte de salarizare

Cine sunt angajații la stat care vor avea venituri mai mici în 2025. O nouă lovitură pentru bugetari la început de an

Florin Manole, ministrul desemnat al Muncii, a spus, ân excsuivitate la România TV, că bugetul României are banii necesari pentru plata salariilor și pensiilor. Manole a fost audiat în cursul după-amiezii de parlamentarii din comisiile de specialitate reunite. Drept sursă de finanțare a deficitului la bugetele pentru salarii și pensii, el a indicat împrumuturile pe care statul le face de pe piața internă și externă.

„Bani sunt și vor fi. Discursul cu ‘nu sunt suficienți bani pentru pensii și salarii’ este un discurs recurent. Mi-amintesc că în 2017 aveam un parlamentar, domnul Cîțu, care zicea că nu or să fie bani pentru pensii și salarii. Au fost. Nu a existat vreun an în care să nu fie bani pentru pensii sau salarii. Împrumuturile nu se fac explicit pentru pensii și salarii sau investiții.

Împrumuturile se fac pentru bugetul de stat și distribuirea banilor este una care se face și către investiții. Eu nu sunt de acord că deficitul României este un deficit cauzat de pensionari. În niciun caz.

Avem investiții de 7,8% din PIB, de exemplu, pentru anul trecut. O cifră consistentă, o cifră importantă. Sunt bani care produc bunăstare în România. Sunt o parte din deficit, dar, așa cum vă spuneam, nu trebuie spus niciodată și nu este corect să spunem vreodată că deficitul este cauzat de pensii”, a declarat ministrul desemnat.

În ceea ce privește deficitul existent la bugetul asigurărilor sociale, Manole a susținut că principalul instrument pe care un guvern îl poate folosi este facilitarea creșterii numărului de salariați.

„Pentru asta, Ministerul Muncii are un departament special, Departamentul Ocupare. Există acolo proiecte, toate pe fonduri europene, care se referă la ucenicie, la sprijinirea tinerilor pentru a-și găsi un loc de muncă, la recalificare și așa mai departe.

Există preocupare pentru asta, iar în programul de guvernare actual este un capitol special pentru ocupare. El este constituit din proiecte cu nume și prenume, proiecte concrete, proiecte care au finanțare europeană și care vor aduce o creștere a numărului de salariați.

Acesta este principalul mod prin care Ministerul Muncii poate interveni în economie pentru creșterea numărului de salariați”, a conchis el. Manole a mai indicat și existența unui subcapitol special programul de guvernare, unde sunt prevăzute măsuri pentru creșterea natalității.

„Acolo este vorba despre niște proiecte de genul fertilizare in vitro, pentru sprijinirea mamelor care au mai mult de 3 copii. Sunt, deci, o serie de proiecte. Și, mai important, este nevoie de o strategie referitoare la natalitate în România, la demografie, acesta fiind, el însuși, un domeniu asumat în programul de guvernare actual”, a subliniat el.

Adio salarii diferențiate, la aceleași studii și experiență. Ministrul Muncii: Legea salarizării unitare va elimina toate inechităţile

Posturile din sistemul public vor fi ierarhizate în 12 grade, în funcție de complexitatea acestora, unde 1 reprezintă cel mai redus nivel de complexitate, iar 12 – cel mai înalt.

De exemplu, pentru gradul 1, cu cel mai mic nivel de complexitate, funcțiile reprezentative sunt cele de paznic, secretar-dactilograf, spălătoreasă.
Posturile de grad 1 necesită de obicei studii medii. Munca este repetitivă și constă în sarcini simple, de rutină. Sunt funcții de execuție care presupun activitatea limitată la respectarea unor proceduri bine definite. Condițiile de muncă pot implica, în unele cazuri, expunere la condiții de lucru sau climat temporar debilitante fizic și/sau manipularea unor materiale grele, murdare sau periculoase.

Posturi precum cele de polițist local, economist, instructor de educație, asistent maternal profesionist sunt evaluate în proiectul legii salarizării bugetarilor la gradul 4 de complexitate a muncii. Gradul 4 este asociat funcțiilor de execuție cu studii superioare, cu activitate relativ simplă sau funcțiilor cu studii medii cu activitate cu nivel sporit de complexitate/varietate și nivel mediu de responsabilitate.

Posturile de educatoare, învățătoare, asistent social, au grad de complexitate 5 în proiectul legii salarizării bugetarilor.

Inspector vamal, șef lucrări (lector universitar), registrator de carte funciară, profesor preuniversitar, expert criminalist, dirijor, consilier superior (nivel central), consilier parlamentar, toate au grad de complexitate 7 în proiectul noii legi a salarizării bugetarilor.

Şef administraţie financiară, inginer şef cadastru, director (funcţie publica, minister), grefier şef secţie, şef birou vamal, farmacist, acestea au grad de complexitate 8 în proiectul noii legi a salarizării bugetarilor.

Judecător, decan, medic director medical, auditor public extern, profesor universitar, arhitect șef, programator IT, director general (funcție publică, minister), director financiar contabil spital, au grad de complexitate 9 în proiectul legii salarizării bugetarilor.

Director cu funcție de auditor public extern, secretar general, manager spital, adjunct al procurorului general, au grad de complexitate 10 în proiectul legii salarizării bugetarilor, potrivit Economica.ro.

Legea salarizării unitare. Sporuri şi compensare cu timp liber pentru bugetarii care lucrează în weekend

Legea salarizării unitare. Reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Unite din Poliţia Locală România afiliată la BNS, Eugen Tone şi Cosmin Alexandru Iordache, au participat la invitaţia ministrului Muncii, Simona Bucura – Oprescu, la consultările cu organizaţiile sindicale, legate de proiectul noii legi a salărizării în domeniul bugetar, privind domeniul de activitate “Administraţie publică locală”. Propunerile sindicatului au vuzat compensarea cu timp liber corespunzător sau cu plata unui spor, pentru munca prestată în zilele de sâmbete, duminici şi sărbători legale, precum şi menţinerea în plată a coeficienţilor stabiliţi de consiliile locale fără a fi diminuaţi atunci când creşte valoarea salariului minin pe economie, precum şi după aplicarea noii legi a salarizării.

Cine sunt românii care primesc lunar pensii de 5.000 de lei! Anunț de ultimă oră din partea Casei Naționale de Pensii

”Noul proiect, care este elaborat cu coordonarea Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene, are ca principiu salarizarea în funcţie de anumite criterii ( studii, experienţă, complexitate, creativitate, ”diversitate, responsabilitate decizională, conducere, coordonare, supervizare, comunicare, condiţii de muncă, incompatibilităţi şi situaţii speciale). Salarizarea este stabilită de la nivelul 1 la maxim nivelul 12. Noua lege a salarizării pentru familia ocupaţională administraţie publică locală, conform propunerii Ministerului Muncii, se doreşte a stabili grile unice de salarizare pentru angajaţii din acest domeniu”, precizează sindicaliştii.

Legea salarizării unitare. Potrivit  Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Unite din Poliţia Locală România, în principiu legea va intra în vigoare cel mai devreme, după 1 ianuarie 2025, termenul din PNRR de adoptare a acesteia fiind sfărşitul anului 2024, după ce se va stabili forma finală în Parlament şi se doreşte a fi aplicată într-o singură etapă, pentru a nu mai creea problemele cauzate de vechea lege care trebuia aplicată etapizat în 5 ani.

”Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei a anunţat că susţine propunerea AMR, AOR, ACR şi UCJR privind aplicarea unor grile standard de salarizare pentru administraţia publică locală dar şi cu o componentă flexibilă”, spune sindicatul, precizânsd că a adus la cunoştinţă ministrului că în prezent sunt discriminări şi inechităţi în ceea ce priveşte actuala Lege 153/2017, în cadrul aceleaşi unităţi administrative sunt salarii diferite pentru aceeaşi funcţie din cadrul unor instituţii locale, precum şi că unii poliţişti locali beneficiează de indemnizaţie de hrană cu toate că în lege se stabilesc drepturi de hrană conform OG 26/1994, iar în unele localităţi nu beneficiează deloc.

Tichete educaţionale. Cine sunt copiii care vor beneficia de 500 de lei de la stat. Sprijinul e valabil în perioada 2023-2027

Principalele propuneri ale Federaţiei au fost ”compensarea cu timp liber corespunzător sau cu plata unui spor, pentru munca prestată în zilele de sâmbete, duminici şi sărbători legale de personalul poliţiei locale, acordarea obligatorie a drepturilor de hrană personalului poliţiei locale,  obligarea unităţilor administrativ-teritoriale de a efectua determinările privind desfăşurare activităţii în condiţii vătămătoare şi acordarea sporului aferent, precum şi menţinerea în plată a coeficienţilor stabiliţi de consiliile locale fără a fi diminuaţi atunci când creşte valoarea salariului minin pe economie, precum şi după aplicarea noii legi a salarizării”, se mai arată în comunicat.