Lovitură pentru salariaţii din România: Ce se întâmplă cu zilele libere din acest an ale angajaţilor

În anul 2025 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 17 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 17 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 13 pică în timpul săptămânii. Deoarece 4 dintre cele 17 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 13 zile libere.

Concedii 2025. Angajații care pierd zile libere de odihnă. Ce modificări usturătoare se aplică de la 20 august DOCUMENT

Până la sfârşitul anului 2025, românii mai au patru zile libere legale.

Zilele libere rămase în anul 2025 sunt:

• 30 noiembrie (duminică – Sfântul Andrei);
  1 decembrie (luni – Ziua Naţională a României);
  25 şi 26 decembrie (joi şi vineri – prima şi a doua zi de Crăciun).

Alte articole

Zile LIBERE legale: ce drepturi ai dacă ai muncit de Sfânta Maria și ce amenzi riscă angajatorii

Câte zile libere plătite vor avea românii în august. Calendarul complet al sărbătorilor legale până la sfârșitul anului

Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

An şcolar 2025-2026. Când este programată prima vacanţă şi ce zile libere suplimentare sunt DOCUMENTUL, în Monitorul Oficial

Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

România se află printre statele Uniunii Europene cu cea mai redusă pondere a angajaților care fac ore suplimentare, arată datele Eurostat.
Doar 1,8% dintre persoanele ocupate muncesc peste 49 de ore săptămânal, mult sub media europeană de 6,6%.

Potrivit Eurostat, România este depășită doar de Bulgaria (0,4%), Letonia (1,0%) și Lituania (1,4%) în ceea ce privește numărul redus de angajați care lucrează ore suplimentare. La polul opus, Grecia (12,4%), Cipru (10,0%) și Franța (9,9%) înregistrează cele mai ridicate procente. Media europeană se situează la 6,6%, de peste trei ori mai mult decât nivelul consemnat în România.

Cauzele procentului scăzut

Explicația acestui fenomen ține de structura pieței muncii din România. Aproximativ 50% dintre salariați lucrează în sectorul public, unde programul de lucru este fix, iar orele suplimentare sunt rare sau strict reglementate. În plus, legislația și practica administrativă limitează posibilitatea efectuării de ore suplimentare, spre deosebire de alte state europene.

Ce prevede Codul Muncii cu privire la orele suplimentare, aici

Eurostat arată că diferențele majore apar între salariați și lucrătorii pe cont propriu. Dacă doar 3,4% dintre angajați depășesc 49 de ore pe săptămână, procentul urcă la 27,5% în cazul celor care muncesc pe cont propriu. Această categorie profesională este mult mai predispusă la un program extins, ceea ce confirmă presiunile asupra antreprenorilor și freelancerilor.

România se menține, astfel, la coada clasamentului european privind volumul de ore suplimentare, în principal din cauza ponderii ridicate a angajaților din sectorul bugetar și a cadrului de reglementare a muncii.