Luam sau nu resturile de mâncare la pachet? Ce se întâmplă în România

Potrivit unui studiu, 68,5% dintre români consideră că a lăsa mâncare în farfurie este o risipă, dar aproximativ 30% nu iau niciodată resturile la pachet. Conform Legislației în vigoare, restaurantele din România trebuie să ofere clienților posibilitatea de a lua mâncarea plătită la pachet, dar neconsumată în local.

Conform unui sondaj realizat de Bookingham în colaborare cu Except Friday, doar 7% dintre români iau mereu acasă mâncarea rămasă de la restaurant. Procentul scade dramatic la 2% în rândul celor sub 25 de ani, în timp ce 38% dintre seniori iau întodeauna mâncarea rămasă la pachet. În cazul familiilor cu copii, proporția este de 3,5 din 5, față de 3,1 din 5 pentru cei fără copii, potrivit Economica.

Peste 75% dintre respondenții cu copii susțin că restaurantele trebuie să ofere opțiuni clare pentru ambalarea resturilor pentru a reduce activ risipa. Acest feedback are la bază faptul că Uniunea Europeană a propus în 2023 obiective juridice obligatorii pentru a reduce risipa alimentară cu 30% în restaurante și gospodării.

Citește și: Liderul AUR apare în dosarul Coldea, STENOGRAME incendiare: „A venit și prostul ăla de Simion… i-ai pus la masă pe toți”

Alte articole

Mihaela Bilic, măsură radicală împotriva risipei alimentare. Nutriţionista vrea să plătim suplimentar ce rămâne în farfurie, la restaurant

Păstrarea corectă a alimentelor: Cum să reduci risipa şi să menții prospeţimea

Diferență între ce spun și ce fac românii

În ciuda faptului că o treime dintre români nu iau resturile la pachet, 68,5% dintre aceștia consideră că a lăsa mâncarea în farfurie este o risipă.

Motivele principale pentru care mâncarea nu este luată acasă:

• dezgustul față de resturi (31,5%);
• percepția că nu mai este bună a doua zi (25,8%)
• recunosc că se simt rușinați (12,3%);
• lipsa ambalajului potrivit sau grija de a transporta mâncarea (7%).

„Într-o lume care se confruntă cu crize alimentare, lipsa sustenabilității și individualism exagerat, un gest aparent banal, acela de a cere resturile la pachet, devine un simbol al valorilor culturale și personale. Nu doar ce mâncăm contează, ci și ce alegem să nu irosim”, transmit creatorii studiului. „Tinerii evită ( să ceară mâncarea acasă n.red) nu pentru că nu le pasă, ci pentru că există o barieră socială. În mediul urban, luatul resturilor este încă văzut de unii ca un gest de sărăcie. Mâncatul în oraș este mai degrabă o experiență socială, iar surplusul devine un detaliu de ignorat, parte din cultura consumeristă. Pentru generațiile mai în vârstă, însă, mâncarea are o valoare practică – nu se aruncă, indiferent de context”, crede Cristian Cristea, consultant HoReCa, potrivit Economica.

Obiceiul de a cere mâncarea la pachet este profund interiorizat pentru persoanele de peste 65 de ani. Aproximativ 4 din 10 seniori declară că fac acest gest de fiecare dată, în timp ce doar 7% dintre toți participanții la studiu afirmă acest lucru.

„Pentru generațiile care au crescut cu penuria alimentară a anilor ’80, respectul pentru mâncare e adânc înrădăcinat. În schimb, tinerii au fost formați într-un context al abundenței, unde lăsatul mâncării în farfurie poate părea chiar un semn al statutului, al bunăstării. Excesul se vede în farfurie”, spune și Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare, conform sursei citate.

Citește și: Mihaela Rădulescu are șanse mici la moștenirea de 250 de milioane de dolari a lui Felix Baumgartner. Cine sunt succesorii legali ai parașutistului

La nivelul lui 2020, țările din UE au fost responsabile pentru 59 de milioane de tone de risipă alimentară, echivalentul a 131 de kilograme de mâncare aruncată anual pe cap de locuitor. Gospodăriile contribuie cu peste jumătate din această cantitate, fapt ce reflectă realitatea îngrijorătoare și de asemenea o nevoie urgentă de schimbare culturală și practică.

Studiul a fost realizat de Bookingham și analizat de Except Friday în perioada martie–aprilie 2025. Eșantionul a inclus peste 400 de respondenți din România, selecționați astfel încât să reflecte distribuția demografică la nivel național: vârstă, gen, statut familial, mediu urban/rural. În chestionar au fost incluse întrebări multiple cu opțiuni codificate și deschise, acoperind teme precum comportamentul față de resturile alimentare, atitudinea față de a lua masa singur în oraș, rușinea socială în restaurante și percepția asupra risipei alimentare, potrivit Economica.

Răspunsurile au fost împărțite pe categorii socio-demografice:  vârstă (grupe standard: 18–24, 25–34 etc.), gen, prezența copiilor în gospodărie. Scorurile au fost interpretate pe o scară de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „niciodată” sau „complet dezacord”, iar 5 înseamnă „întotdeauna” sau „complet de acord”, conform Economica.