Lunea neagră, bursele se prăbuşesc după deciziile lui Trump. Se anunţă „război nuclear economic”, spune miliardarul care l-a sprijinit pe preşedintele SUA

Închiderea principalelor burse din Asia confirmă o zi de luni neagră pentru pieţe, după războiul comercial declanşat de Donald Trump. Bursa din Tokyo a încheiat ziua în scădere cu 7,82%, în timp ce Seulul a scăzut cu 5,6%. Bursa din Sydney a încheiat şedinţa de luni cu o pierdere de 4,23%. Indicele emblematic australian S&P/ASX 200 a atins 7.343,30 puncte, cel mai scăzut nivel de la sfârşitul anului 2023.

Preşedintele american Donald Trump a avertizat guvernele străine că vor trebui să plătească „o mulţime de bani” pentru a obţine ridicarea tarifelor mari, caracterizând taxele drept „medicamente” şi declanşând luni un nou carnaj pe pieţele financiare globale.

Efectele taxelor impuse de Trump asupra României. Economist: ”Globalismul o să moară atunci când o să moară de bătrânețe, nu când a decretat un președinte”

Acţiunile asiatice au plonjat pe toată linia, iar contractele futures pe piaţa bursieră din SUA s-au tranzacţionat în scădere puternică, investitorii temându-se că tarifele lui Trump ar putea duce la creşterea preţurilor, scăderea cererii şi, eventual, la o recesiune globală.

Alte articole

Guvernul nu mai vrea burse pentru elevi și umilește familiile îndurerate. Măsurile dure de austeritate pregătite

Fundația Tinmar continuă misiunea sa educațională în județul Prahova: 1835 de burse pentru elevii merituoși

Vorbind cu reporterii la bordul Air Force One, duminică, Trump a spus că nu este îngrijorat de pierderile care au şters deja trilioane de dolari din valoarea pieţelor de acţiuni din întreaga lume. „Nu vreau ca nimic să se ducă în jos. Dar, uneori, trebuie să iei medicamente pentru a rezolva ceva”, a spus el, în timp ce se întorcea dintr-un weekend dedicat golfului în Florida.

Trump a declarat că a vorbit în weekend cu lideri din Europa şi Asia, care speră să îl convingă să reducă tarifele de până la 50% care urmează să intre în vigoare săptămâna aceasta. „Ei vin la masa negocierilor. Vor să discute, dar nu va exista nicio discuţie, dacă nu ne plătesc o mulţime de bani anual”, a declarat Trump.

Avalanşa de tarife vamale anunţată de Trump săptămâna trecută a fost întâmpinată cu o condamnare fermă din partea altor lideri şi a declanşat taxe de retorsiune din partea Chinei, a doua economie a lumii.

Panică bursieră: ”Uneori trebuie să iei un tratament pentru a te vindeca”, relativizează Trump

Donald Trump a relativizat duminică panica bursieră cauzată de noile sale taxe vamale, comparând-o cu ”un tratament” destinat să vindece bolile economiei americane, scrie AFP.

”Uneori trebuie să iei un tratament pentru a te vindeca”, le-a declarat președintele Statelor Unite jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial Air Force One, în timp ce indicii bursieri se îndreptau spre o nouă scădere luni.

Întors la Washington după un weekend la reședința sa Mar-a-Lago, în Florida, președintele a fost întrebat despre prăbușirea piețelor financiare de când a anunțat miercuri taxe vamale de cel puțin 10% la toate importurile americane.

El a asigurat că țara sa este ”mult mai puternică” de la anunțul acestor măsuri și a subliniat că scăderea piețelor nu a fost o dorință deliberată din partea sa.

”Dar vreau să rezolvăm deficitul pe care îl avem cu China, cu Uniunea Europeană și cu alte țări”, a motivat Trump. ”Nu vreau nicio cădere (pe nicio piață). Dar uneori trebuie să iei un tratament pentru a te vindeca”, a spus el, referindu-se la dependența economiei americane de importuri.

Noul impozit care bagă spaima în toţi românii. Specialiştii susţin că provoacă alte scumpiri, falimente şi concedieri în masă

”Singura modalitate de a rezolva această problemă sunt tarifele”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Trump a asigurat că a vorbit în weekend ”cu mulți europeni, asiatici, din întreaga lume. Toți sunt disperați să ajungă la un acord”.

Întrebat despre posibilitatea de a negocia o zonă fără taxe vamale cu Europa, așa cum a sugerat consilierul său Elon Musk, Donald Trump a repetat că, în opinia sa, ”Europa a făcut avere pe spatele nostru și ne-a tratat foarte rău”.

”Ei vin la masa (negocierilor). Vor să discute, dar nu va fi nicio discuție până când nu ne vor da mulți bani anual”, a insistat el.

Avertismentul lui BILL ACKMAN: „Preşedintele are posibilitatea de a solicita o pauză de 90 de zile”

Miliardarul Bill Ackman, un manager de fonduri care a sprijinit candidatura lui Trump la preşedinţie, a cerut ca tarifele să fie suspendate pentru a evita un „război nuclear economic”.

„Preşedintele are posibilitatea de a solicita o pauză de 90 de zile”, pentru a rezolva problemele comerciale prin negociere, a declarat Ackman într-o postare pe X. „Dacă, pe de altă parte, lansăm un război nuclear economic asupra fiecărei ţări din lume, investiţiile în afaceri se vor opri, consumatorii îşi vor închide portofelele şi cardurile din buzunar şi ne vom deteriora grav reputaţia faţă de restul lumii, ceea ce va necesita ani şi potenţial decenii pentru a ne reabilita”, a avertizat miliardarul.

Investitorii şi liderii politici s-au străduit să-şi dea seama dacă tarifele lui Trump fac parte dintr-un nou regim permanent sau reprezintă o tactică de negociere pentru a obţine concesii din partea altor ţări.

În talk-show-urile de duminică dimineaţa, principalii consilieri economici ai lui Trump au încercat să prezinte tarifele drept o repoziţionare inteligentă a SUA în ordinea comercială globală.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că mai mult de 50 de ţări au început negocierile cu SUA de la anunţul de miercurea trecută.

Secretarul pentru Comerţ, Howard Lutnick, a declarat că tarifele vor rămâne în vigoare „pentru zile şi săptămâni”.

Japonia, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Washingtonului în Asia, se numără printre ţările care speră să ajungă la o înţelegere, dar liderul său Shigeru Ishiba a avertizat luni că rezultatele „nu vor veni peste noapte”.

Cu toate acestea, investitorii nu stau pe gânduri. În timp ce Ishiba vorbea în parlament, indicele Nikkei din Tokyo s-a prăbuşit la minimul ultimului an şi jumătate, condus de băncile din ţară – unii dintre cei mai mari creditori din lume după active – care au pierdut aproape un sfert din valoarea lor de piaţă în ultimele trei zile de tranzacţionare.

Evoluţia pieţei în general observată luni – care a fost marcată şi de scăderea preţurilor petrolului la nivel mondial – vine în contextul în care investitorii au pariat că riscul tot mai mare de recesiune ar putea determina reducerea ratelor dobânzilor din SUA încă din luna mai.

Consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett, a încercat să atenueze îngrijorările că tarifele ar face parte dintr-o strategie de presiune asupra Rezervei Federale a SUA pentru a reduce ratele dobânzilor, afirmând că nu va exista nicio „constrângere politică” asupra băncii centrale.

Economiştii JPMorgan estimează în prezent că tarifele vor duce la scăderea produsului intern brut (PIB) al SUA cu 0,3% pe tot anul, faţă de o estimare anterioară de creştere de 1,3%.

Goldman Sachs a declarat că tarifele ar putea reduce creşterea PIB-ului în China cu cel puţin 0,7% puncte procentuale în acest an şi ar putea accelera relaxarea fiscală.

Cele două bănci de pe Wall Street consideră acum că riscul unei recesiuni globale este de 60% şi, respectiv, 45%.

Această incertitudine a întunecat perspectivele factorilor de decizie politică la nivel mondial. Reserve Bank of New Zealand, prima mare bancă centrală care se reuneşte de la bomba tarifară a lui Trump, urmează să reducă marţi ratele, în ceea ce economiştii spun că ar putea fi prima măsură de acest fel din mai multe în acest an.

NEGOCIERI PENTRU TAXE

Sâmbătă, agenţii vamali americani au început să perceapă tariful unilateral de 10 % impus de Trump pentru toate importurile din numeroase ţări. Ratele tarifare „reciproce” mai mari, cuprinse între 11% şi 50% pentru fiecare ţară în parte, urmează să intre în vigoare miercuri la ora 12:01 EDT (7:01, ora României).

Alte guverne au semnalat deja disponibilitatea de a se angaja în negocieri cu SUA pentru a evita taxele. Preşedintele Taiwanului, Lai Ching-te, a oferit duminică tarife zero ca bază pentru discuţiile cu SUA, promiţând să elimine barierele comerciale şi afirmând că societăţile taiwaneze îşi vor creşte investiţiile în SUA.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că va solicita o scutire de la tariful de 17% pentru mărfurile ţării în timpul unei întâlniri planificate cu Trump luni la Casa Albă.

Un oficial guvernamental indian a declarat pentru Reuters că ţara nu intenţionează să ia măsuri de retorsiune împotriva tarifului de 26% şi a declarat că sunt în curs discuţii cu SUA cu privire la un posibil acord.

Liderul vietnamez To Lam a convenit vineri, în cadrul unei convorbiri telefonice cu Trump, să discute despre un acord de eliminare a tarifelor după ce centrul de producţie din Asia de Sud-Est a fost lovit cu unele dintre cele mai mari taxe la nivel global. Trump a numit discuţia „foarte productivă”.

Tarifele impuse de Donald Trump slăbesc dolarul, contrar aşteptărilor pieţei: temerile de recesiune pun presiune pe moneda americană

Deşi planurile preşedintelui Donald Trump privind tarifele vamale erau aşteptate să întărească dolarul american, realitatea din pieţele financiare a contrazis aşteptările: temerile legate de o recesiune iminentă au dus la scăderea indicelui dolarului, în pofida tarifelor deja aplicate, transmite CNBC.

Indicele ICE U.S. Dollar Index, care măsoară evoluţia dolarului faţă de un coş de valute importante, a atins un vârf de 104,31 miercuri, chiar înainte de anunţarea tarifelor. După anunţ, a scăzut abrupt la 101,27 joi — o variaţie de 3% în mai puţin de 24 de ore. Chiar dacă vineri s-a înregistrat o uşoară revenire, indicele a încheiat săptămâna în scădere, dolarul fiind acum mai slab decât înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie.

”Impactul negativ al tarifelor impuse de Trump loveşte deja economia americană, ceea ce investitorii nu anticipaseră. Se aşteptau ca tarifele să fie bune pentru dolar şi proaste pentru restul lumii. Dar economia SUA nu era suficient de puternică pentru a suporta astfel de măsuri în forţă,” a declarat Chris Turner, director global de pieţe la ING.

După victoria lui Trump pe 5 noiembrie, dolarul s-a apreciat semnificativ, atingând temporar un maxim de peste 110 în ianuarie. Însă de atunci, dolarul a pierdut teren pe fondul slăbirii indicatorilor economici şi al unui ton mai agresiv decât anticipat în politica comercială a noii administraţii.

Kathy Kriskey, director de strategie pentru ETF-uri alternative la Invesco, se arată totuşi optimistă în privinţa unui posibil scenariu de tip „durere pe termen scurt, câştig pe termen lung”, dar recunoaşte că încrederea pieţei este zdruncinată.

”Moneda reflectă sănătatea economiei. Credem că Trump are un plan, dar nu ştim exact care este acesta,” a spus Kriskey.

Valutele străine nu s-au comportat unitar în raport cu dolarul. Yenul japonez şi francul elveţian — valute considerate ”refugii sigure”, s-au apreciat semnificativ. În schimb, valute mai sensibile la ciclul economic, precum dolarul australian, au pierdut teren, în special vineri, zi considerată de analişti ca fiind una clasică de ”aversiune la risc”.

Fuga spre active sigure, precum obligaţiunile de stat americane, influenţează şi piaţa valutară: scăderea randamentelor la titlurile Trezoreriei reduce atractivitatea de a deţine dolari. De asemenea, vânzările de acţiuni americane includ frecvent investitori străini care îşi retrag capitalul în ţările de origine, ceea ce implică vânzarea de dolari.

Euro a fost o excepţie notabilă: a crescut în raport cu dolarul, în ciuda faptului că nu este văzut în mod obişnuit ca o monedă de refugiu. Potrivit lui Kriskey, optimismul privind un posibil acord de pace în Ucraina şi anunţurile de cheltuieli guvernamentale sporite din partea unor ţări europene, precum Germania, au susţinut moneda unică.

”Este bizar că această nouă administraţie [Trump] contribuie, indirect, la redresarea Europei şi la atractivitatea euro,” a spus Kriskey. Pariurile pe aprecierea euro sunt incluse şi în strategia fondului Invesco DB US Dollar Index Bearish Fund (UDN).

Veştile bune pentru investitori sunt că mişcările bruşte din piaţa valutară nu par a reprezenta o ameninţare imediată pentru sistemul financiar sau economia globală.

Amol Dhargalkar, partener la Chatham Financial, a precizat că firmele ar putea deveni mai agresive în acoperirea riscurilor valutare în lunile următoare, dar că majoritatea companiilor o fac într-un mod conservator, ceea ce reduce riscul unor pierderi masive.

”Scopul principal nu este speculaţia, ci limitarea riscului valutar,” a subliniat Dhargalkar.

Chiar dacă unele fonduri speculative au mizat greşit pe aprecierea dolarului, piaţa valutară globală este una extrem de lichidă şi profundă, capabilă să absoarbă fluctuaţii de 3% fără probleme majore.

”Este o mişcare perfect normală în limitele pe care le poate digera piaţa,” a declarat Ken Miller, manager de portofoliu al Simplify Currency Strategy ETF (FOXY). El a comparat această săptămână cu criza din 2008, dar a subliniat că ”atunci băncile şi alte părţi erau în pericol. Acum nu avem acest sentiment.”