Astfel, utilizatorii pot consulta, prin intermediul paginii, calendarul de evenimente pentru prima jumătate a anului 2019, Programul Trio-ului România-Finlanda-Croaţia (1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2020), precum şi detalii privind arhitectura instituţională a Uniunii Europene. După data de 15 ianuarie 2019, pe pagina web va fi afişat şi Programul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Site-ul www.romania2019.eu oferă, de asemenea, acces la sistemul de acreditare prin intermediul căruia jurnaliştii se pot înregistra la evenimentele Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Reprezentanţii mass-media au la dispoziţie o întreagă secţiune dedicată, care permite descărcarea ghidului media şi a manualului de identitate vizuală, precum şi accesarea unor informaţii de interes, inclusiv cu privire la serviciile asigurate de Societatea Română de Televiziune, broadcaster oficial al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, respectiv a galeriilor foto şi video de la evenimentele care vor avea loc în contextul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Reacția incredibilă a unei cliente supărate pentru că nu ...

Ce șanse are Klaus Iohannis la NATO. Un expert de la Oxford ...

Citeşte şi Jean-Claude Juncker, preşedintele CE, se îndoieşte că România are ce-i trebuie pentru a conduce Uniunea Europeană timp de şase luni

România va exercita, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotaţie între statele membre ale Uniunii Europene la fiecare şase luni. În timpul exercitării Preşedinţiei, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituţii europene, în special Comisia Europeană şi Parlamentul European, lucrând de asemenea în strânsă coordonare cu Preşedintele Consiliului European în cadrul procesului decizional.

Preşedinţia rotativă asigură gestionarea curentă a agendei europene şi prezidarea formaţiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial şi tehnic), cu excepţia Consiliului Afaceri Externe. Preşedinţia trebuie să acţioneze ca un mediator imparţial, concentrându-se în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.