Austeritatea zdruncină și contabilitatea petrecerilor ce marchează oficializarea relațiilor de cuplu. Mai puține nunți și mai puțini invitați ajunși la masă, în condițiile în care toate depind de bugetul în scădere al românilor și de prețurile care cresc.
În 2025, o nuntă cu 100 de invitați ajunge să coste, în medie, între 20.000 și 30.000 de euro, în funcție de preferințele mirilor. Saloanele de evenimente percep tarife între 100 și 200 de euro de persoană. La aceste costuri se adaugă muzica, foto și video, îmbrăcămintea, florile, taxe pentru cununia religioasă și cea civilă, care totalizaează minimum 10.000 de euro.
Evident, cei care își doresc să aibă la nuntă ”program artistic” asigurat de anumiți artiști, trebuie să ia în calcul onorarii ce pot crește considerabil bugetul evenimentului.
Alina a avut nunta acum 10 ani și spune că a investit mult în eveniment. Între timp, prețurile s-au dublat, iar organizarea unui astfel de eveniment este, pentru multe cupluri, aproape inaccesibilă.
”Noi am făcut acum 10 ani nunta și am cheltuit destul de mult. E o investiție și nu știu cât profit ai. Dacă pui la calcul tot, sunt mulți bani. De curând, o prietenă a fost nașă și a cheltuit foarte mulți bani pe rochie, coafor, machiaj, lumânări, dar. E destul de mult în comparație cu salariile de astăzi.
Am auzit tot mai mulți tineri din jurul nostru care sar peste petrecere și fac doar în familie, din cauza costurilor. Foarte puține nunți sunt anul acesta”, spune ea.
De teama unei ”găuri” în buget pe care să n-o poată acoperi, multe cupluri ezită cu privire la oficializarea relației și, implicit, organizarea nunții în această perioadă delicată.
”Schimbările pe care le vedem în jurul nostru, naționale și internaționale, se resimt. Inerția pe care o au organizările și evenimentele acum este destul de mare. Oamenii spun: «Hai că mai stăm puțin. De ce să ne grăbim? Hai să vedem ce mai este». Un an foarte greu, un an în care deciziile se iau destul de târziu, adică mult mai aproape de momentul evenimentului. Pe de o parte este de înțeles, având în vedere multitudinea de evenimente și contexte care s-au derulat în ultimii ani. La această nesiguranță contextuală, atitudinea generală este: «La câte s-au întâmplat în ultimii ani, ce va mai veni? Hai să nu ne grăbim. Mai avem timp. Mai stăm puțin»”, spune Ana Haralambie, organizator al Târgului Ghidul Miresei.
În privința celor care primesc invitații de participare la nunți, trebuie spus că și aceștia se gândesc de zece ori înainte de a decide la câte astfel de evenimente le permite bugetul să meargă. Motivul? Banii, pentru că, potrivit tradiției, la nuntă nu vii doar cu banii pentru meniu, ci și cu ”darul”. Plus că sunt cheltuieli suplimentare pentru ținute, coafor și machiaj.
Pe de altă parte, referitor la organizarea și desfășurarea nunții, trebuie spus că trendurile s-au schimbat, iar mulți dintre cei care se căsătoresc vor ca evenimentul să fie în ton cu noile tehnologii. Astfel, bugetul alocat crește și mai mult.
”Asistăm la mai multe direcții pe care o iau trendurile, în paralel și independent una de alta. Nu există niciodată un singur curent. Întotdeauna vor fi persoane care își doresc opulență, eleganță și vor fi persoane la polul opus.
În momentul de față, asistăm la o invazie în industria nunților și în organizarea evenimentelor private a tehnologiei. Nu neapărat bazată pe inteligența artificială, dar și bazată pe inteligența artificială. Avem roboți la intrare, avem colțuri foto care sunt gestionate de inteligența artificială. Au început să apară tot felul de elemente electronizate. Un exemplu este aranjamentul de pe masa invitaților, care poate fi interactiv, pe leduri. Avem și holograme”, explică Ana Haralambie.
Din perspectiva psihologilor, nunta devine o opțiune facultativă și pentru că mentalitatea s-a schimbat. Mulți preferă să se căsătorească într-un cadru restrâns sau, pur și simplu, vor un parteneriat fără acte.
”Este un contract emoțional. Este o scenă în care ambii parteneri își desfășoară proiecțiile și nevoile. Pentru unele persoane, sunt mai importante aspectele sociale. Deci, căsătoria are valoare socială și are valoare de imagine.
S-a schimbat mentalitatea. De la o mentalitate comunitară, în care membrii unei comunități sunt în relații asumate de căsătorie, spre o mentalitate în care individul este pus în prim plan. Individualismul este un concept american pe care noi l-am integrat foarte bine în societate și care, în mentalul românesc, pare că face sens.
Nu ne obligă nimeni să avem o căsătorie somptuoasă, tradițională, ritualică. Este o chestiune de alegere. Pot să mă căsătoresc cu un om fără să am o nuntă mare și costisitoare. Contează conceptul în sine”, spune psihologul Anca Elena Boalcă, citată de gandul.
O cercetare realizată de Unlock arată că 37 la sută dintre români spun că anul acesta vor merge la mai puține nunți sau nu vor merge deloc, iar 32 la sută nu mai consideră căsătoria o prioritate.
Citește și S-a dat ordin! Schimbări importante privind concediul de odihnă suplimentar