Majorarea SALARIULUI MINIM, argumentele lui Marius Budăi pentru Guvernul Orban

După ce Ludovic Orban a anunţat că se va face o analiză înainte de creşterea salariului minim, fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a oferit mai multe argumente pentru care această creştere ar trebui să aibă loc de la 1 ianuarie, aşa cum este prevăzut în legea salarizării.  

„ARGUMENTE PENTRU CREȘTEREA SALARIULUI DE BAZĂ MINIM BRUT PE ŢARĂ GARANTAT ÎN PLATĂ

• Numeroși lucrători cu nomă întreagă câștigă venituri sub nivelul minim de subzistență sau nivelul minim de trai decent calculat la nivelul gospodăriilor de salariați. România are a doua cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor cu normă întreagă (full time) din UE (11,3% din total). Situatia este și mai gravă în ceea ce privește rata de sărăcie în rândul lucrătorilor cu timp parțial de lucru (part time), unde Romănia, cu 63%, are de 4 ori mai mult decât media UE28.

• Creșterea salariului minim are un impact pozitiv asupra creșterii economice. Astfel, creșterea salariului minim cu 9,5% (de la 1900 de lei la 2080 de lei) în condițiile diferențierii acestuia pe studii superioare și vechime în muncă a avut/are un impact pozitiv asupra PIB în anul 2019 (0,8 puncte procentuale). Analog s-a întâmplat în anul 2018 (circa 0,15 puncte procentuale).

Alte articole

EXCLUSIV. Marius Budăi promite: „Nu sunt probleme, pensiile vor fi platite fara sincope! Viitorul ministru să le indexeze”

Marius Budăi, fostul ministru al Muncii, a ajuns de urgență la spital. Fostului ministru i s-a făcut rău la volan

• Conform teoriei salariilor de eficiență, majorarea salariului minim va genera câștiguri suplimentare de productivitate, mai ales în rândul lucrătorilor slab calificați. În perioada 2010-2018, conform datelor Eurostat, rata de creștere a productivității reale a muncii (pe persoană ocupată) a fost de 36,3% în România, iar rata de creștere a productivității reale a muncii (pe oră) a fost de 40,3%. Creșterea productivității reale orare a muncii din România în ultimii 8 ani a fost cea mai mare din UE și dintre țările OECD.

• Creșterea salariului minim generează creșterea de locuri de muncă în sectorul formal al economiei, reduce înclinația anumitor categorii de angajați de a părăsi sectorul formal și crește participarea la programe de formare profesională organizate de companii. Creșterea salariului minim a favorizat majorarea numărului de salariați (cu timp normal de muncă). Astfel, față de anul 2013 numărul salariaților s-a majorat cu peste 600.000, în ciuda unui salariu minim mai mult decât dublu.

• Creșterea salariului minim are un impact pozitiv asupra potențialului de creștere a economiei pe termen lung. Majorarea salariului minim stimulează și cererea agregată și implicit creșterea economică.

• Majorarea salariului minim are un impact pozitiv asupra ocupării tinerilor pe piața muncii. Din analize econometrice (date trimestriale, 2000 T1-2018 T1) rezultă că majorarea salariului minim cu 1% a determinat o creștere a ratei ocupării tinerilor cu aproximativ 2%, ca urmare a creșterii stimulentelor de integrare pe piața muncii. De altfel, în august 2019 s-a înregistrat un nivel minim al numărului de șomeri din răndul tinerilor – 39.000. Rata șomajului a scăzut la un nivel record în ultimii 30 de ani.

• Creșterea salariului minim are un impact nesemnificativ asupra inflației iar aceasta se manifestă după aproximativ un an de zile. Din analize econometrice, interpretând rezultatul obținut în sens restrictiv, creșterea salariului minim conduce la creșterea salariului net, iar o variație de 1% a salariului net ar putea influența rata inflației cu 0,05%, cu un lag de circa 1 trimestru, fără a ține seama de alți factori, inclusiv ciclici/naturali.

• Creșterea salariului minim este necesară ținând cont de lipsa acută de forță de muncă cu care ne confruntăm. De altfel, creșterea salariului minim este una naturală și nu una discreționară, ca urmare a dificultăților întâmpinate de companii în găsirea de forță de muncă.

• Implementarea unui salariu minim adecvat este necesară pentru a reduce inechitatea distribuirii venitului național între muncă și capital. Dacă în țările dezvoltate observăm o pondere echilibrată alocată compensării salariaților și capitalului, în România – cu creșteri cu tot – doar 40% din PIB este alocat pentru remunerarea salariaților. Mai mult, intervenția publică pentru creșterea mai accentuată a salariului minim în Romănia în ultimii ani apare și din nevoia de a corecta un dezechilibru asociat crizei – cei care au suferit mare parte din povara crizei au fost angajații (remunerarea salariaților în PIB a scăzut de la 36,3% în 2008 la 32,3% în 2015, conform Eurostat).

• Este necesar ca beneficiile creșterii economice să se împartă echitabil iar liftul social să funcționeze.

• Analiza comparativă a nivelului salariului minim pe economie în euro arată că România are – încă – al treilea cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană.

• Carta Socială Europeană prevede nevoia existenței unei remunerații corecte pentru un nivel de trai minim decent pentru lucrători și familiile lor, considerănd că un nivel mediu al salariului minim net la cel puțin 60% din salariul mediu net ar asigura acest deziderat.

• Fondul Monetar Internațional concluzionează că în situația țărilor din Centrul și Estul Europei, la un raport 50% salariu minim/ salariu mediu nu există efecte negative asupra ocupării și competitivității. (la august 2019 aveam un câștig salarial mediu brut de 4.981de lei iar salariul minim brut este de 2.080 de lei – ceea ce înseamnă 42%).

• Recomandări de țară CE 2015 – 50% raport salariu minim/salariu mediu.
TENDINȚE ÎN MATERIE DE POLITICA SALARIULUI MINIM
Spania +22% în 2019 și își propune încă 25% până în 2023.
Polonia spune exact ce spunem și noi PSD în Programul de guvernare – să pună stop capitolului în care să fie țara salariilor mici și forței de muncă ieftină. 511 € în 2019 – 924 € în 2023.
Mulțumesc frumos pentru răbdare și atenție!”, a scris Marius Budăi pe Facebook. 

Şeful Cancelariei primului ministrului, Ionel Dancă, a anunţat că premierul Ludovic Orban şi miniştrii Finanţelor şi Muncii au discutat, luni, despre creşterea salariului minim. „O decizie va fi luată după consultarea partenerilor sociali, a patronatelor, a sindicatelor şi obiectivul Guvernului Ludovic Orban este ca acest proiect de HG să fie înaintat în dezbaterea Guvernului pentru a fi avizat şi adoptat până la sfârşitul lunii noiembrie”, a spus el. 

Ionel Dancă a spus că premierul Ludovic Orban a avut o întâlnire de lucru cu miniştrii responsabili pentru elaborarea hotărârii de Guvern privind nivelul salariului minim pentru anul următor, respectiv ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, şi ministrul Muncii, Violeta Alexandru.

„A fost analizată propunerea fostului guvern şi s-au evaluat consecinţele pe mai multe planuri privind impactul acestei creşteri a salariului minim pentru sectorul economic, pentru sectorul public şi în continuare se vor face analize la nivelul modului în care o astfel de măsură trebuie aplicată fără a afecta profitabilitatea companiilor şi fără a determina costuri care nu pot fi susţinute de mediul privat în anul următor”, a afirmat Dancă.

Principalele direcţii de analiză pentru stabilirea nivelului salariului minim pentru anul viitor vor avea în vedere indicatori obiectivi legaţi de activitatea economică. Astfel, se va ţine cont de creşterea economică pe anul în curs, de nivelul inflaţiei, de indicele de productivitate şi va fi şi o analiză calitativă asupra impactului, mai ales în sectoarele economice unde există forţă e muncă preponderent angajată pe salariul minim, a mai spus el.

„O decizie va fi luată după consultarea partenerilor sociali, a patronatelor, a sindicatelor şi obiectivul Guvernului Ludovic Orban este ca acest proiect de HG să fie înaintat în dezbaterea Guvernului pentru a fi avizat şi adoptat până la sfârşitul lunii noiembrie, astfel încât companiile să aibă predictibilitate privind planurile de afaceri pe anul viitor”, a anunţat Dancă.

Dancă a spus că premierul a avut o întâlnire şi cu aparatul de lucru al Guvernului, pentru o evaluare a modului de lucru la nivelul Guvernului şi pentru a identifica măsurile pentru eficientizare.

„Au fost evidenţiate mai multe situaţii care necesită adoptarea unor măsuri urgente şi care, din păcate, au fost lăsate în mod iresponsabil nerezolvate de fostul guvern”, a spus Dancă.

El a menţionat elaborarea şi adoptarea hotărârii de guvern cadru pentru acordarea de despăgubiri pentru judeţele afectate de inundaţii, în urma unei decizii a Comisiei Europene şi Parlamentului European, depăgubiri în sumă de aproximativ 9 milioane de euro.

„De asemenea, o situaţie care din nou denotă o atitudine de neînţeles pentru un guvern care trebuie să susţină dezvoltarea mediului economic şi progresele în ceea ce priveşte percepţia investitorilor pentru piaţa din România este faptul că de mai multe luni de zile comitetul interministerial pentru aderarea României la OECD este fără coordonare, arătând o lipsă de interes absolut scandaloasă faţă de acest obiectiv, extrem de important pentru atragerea de investiţii”, a susţinut Ionel Dancă.

Dancă a spus că premierul a cerut elaborarea unui plan naţional de acţiune pentru a urgenta procedurile în vederea aderării României la acest for.

El a mai spus că la Agenţia Digitală sunt mai multe regulamente şi directive europene care nu sunt aplicate şi ca urmare a fost declanşată procedura de infringement împotriva României.

Potrivit sursei citate, premierul Orban a cerut reorganizarea SGG şi a Cancelariei.